Pentru detalii privind activitatea din cadrul Comisiei Revolutionarilor din Decembrie 1989, vizitati linkul de mai jos:
Comisia Revolutionarilor din Decembrie 1989
1. Intrebare privind intarzierea solutionarii, de catre Ministerul Justitiei, a unui dosar de redobandire a cetateniei - urmata de rezolvare (16 februarue 2009)
2.Interpelare privind efectul aplicarii Legii 10/2001 si a actelor subsecvente - urmata de raspuns (23 februarie 2009)
3. Corespondenta oficiala - (4 martie 2009)
4. Interpelare privind problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist (TSA) - urmata de raspuns (9 martie 2009)
5. Intrebare privind introducerea unui pachet legislativ destinat copiilor care sunt diagnosticati cu tulburari din spectrul autist (TSA) - urmata de raspuns (16 martie 2009)
6. Interpelare privind necesitatea autosesizarii Parchetului General in legatura cu incalcarea repetata a Ordonantei de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002, aprobata prin Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii - urmata de raspuns (6 aprilie 2009)
7. Interpelare privind amplasarea aparatelor radar pe drumurile nationale din Romania - urmata de raspuns (27 aprilie 2009)
8. Interpelare privind necesitatea sesizarii Parchetului General in legatura cu incalcarea repetata a Legii nr. 107 din 27 aprilie 2009 - revenire (9 iunie 2009)
9. Intrebare privind nerambursarea la timp a TVA-ului catre exportatori (9 iunie 2009)
10. Intrebare privind transferarea unor suprafete de teren in proprietatea publica a comunei Giroc, judetul Timis (22 iunie 2009)
11. Intrebare privind problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist - revenire (adresata Ministerului Sanatatii) (7 septembrie 2009)
12. Intrebare privind problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist - revenire (adresata Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii) (7 septembrie 2009)
13. Interpelare privind problemele financiare cu care se confrunta consulatele Romaniei din America de Nord (7 septembrie 2009)
14. Comunicat de presa (12 octombrie 2009)
15. Interpelare privind retragerea licentei Institutului Cantacuzino (22 februarie 2010)
16. Interpelare privind afirmatiile denigratoare ale ministrului român de Externe în legatura cu comunitatea rroma (8 martie 2010)
17. Declaratie politica (29 martie 2010)
19. Domnul Raymond Luca a inaintat conducerii celor doua Camere ale Parlamentului un proiect de hotarare prin care Legislativul se angajeaza sa intervina pe langa autoritatile competente, pentru accelerarea solutionarii dosarelor Revolutiei si mineriadei. (14 iunie 2010)
20. Intrebare legata de stadiul cercetǎrilor privind cele 12.034 persoane suspecte de vot multiplu la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2009, adresata Ministrului Administratiei si Internelor (28 iunie 2010)
21. Intrebare legata de stadiul cercetǎrilor privind cele 12.034 persoane suspecte de vot multiplu la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2009, adresata Ministrului Justitiei (28 iunie 2010)
Adresata: Domnului ministru Catalin PREDOIU Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2 Strainatate
Obiectul interpelarii: Intarzierea solutionarii, de catre Ministerul Justitiei, a unui dosar de redobandire a cetateniei
In calitate de reprezentant al Diasporei in Parlament, as vrea sa va aduc la cunostinta urmatoarea situatie: domnul Victor TODORIUC, nascut la data de 12.05.1974 in Ocnita, Rebublica Moldova, a depus, in anul 2004, dosarul de redobandire a cetateniei romane la Ambasada Romaniei de la Washington. Dosarul a fost transmis spre solutionare la Ministerul Justitiei, la data de 16.11.2004, cu numarul de inregistrare C-3674/16.11.2004. De la acea data, ambasada Romaniei la Washington nu a fost anuntata de vreun motiv/impediment de nerezolvare/intarziere a dosarului domnului Todoriuc dar, cu toate acestea, dosarul nu a fost inca solutionat.
As vrea sa mentionez ca m-am adresat personal Ministerului Justitiei, la adresa de mail cetatenie@just.ro, la data de 13 ianuarie a.c., dar nu am primit inca nici un raspuns.
Va rog sa precizati, domnule ministru:
1. Daca dosarul dlui Victor Todoriuc se mai afla la Directia pentru Probleme de Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei?
2. Cand va fi solutionat dosarul dlui Victor Todoriuc, in cazul in care nu exista nici un impediment care sa stea in calea rezolvarii lui?
Solicit raspuns in scris si oral.
16 februarie 2009
Senator Raymond LUCA
NOTA - In urma acestei intrebari, Ministerul Justitiei a solicitat doua documente de completare a dosarului continand cererea de redobandire a cetateniei si a dat un nou termen de rezolvare, pe data de 15.04.2009.
2. INTERPELARE
Adresata: Doamnei presedinte Anca OPRE Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: efectul aplicarii Legii 10/2001 si a actelor subsecvente.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, a adoptat, la 24 aprilie 1997, Rezolutia nr. 1123, prin care a "incurajat Romania sa reglementeze problema restituirii bunurilor imobiliare confiscate sau expropriate". Adunarea a "solicitat ferm autoritatilor romane sa modifice legislatia referitoare la restituirea proprietatilor confiscate sau expropriate, in special Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 112/1995, pentru a prevedea restituirea acestor proprietati in integrum sau acordarea unei despagubiri corecte in schimb". La 3 decembrie 1998, Parlamentul European a adoptat Rezolutia nr. A4-0428, prin care se cerea Romaniei sa amendeze Legile nr. 18/1991 si 112/1995 si "sa gaseasca o solutie definitiva si corecta care sa asigure restituirea integrala a proprietatilor sau, daca acest lucru nu este posibil, plata unei compensatii corespunzatoare…" In aceeasi ordine de idei, Camera Reprezentantilor din Statelor Unite ale Americii a adoptat, la 1 octombrie 1998, Rezolutia nr. 562 cu privire la proprietatile expropriate in mod abuziv de catre fostele regimuri totalitare. Prin aceasta rezolutie s-a cerut ca "statele sa restituie proprietarilor de drept proprietatile expropriate in mod abuziv, iar in cazul in care restituirea nu este posibila sa se acorde compensantii imediate, drepte si efective".
Ulterior adoptarii acestor rezolutii, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Aceasta lege reglementeaza restituirea catre proprietari - in natura sau prin masuri reparatorii in echivalent – a imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 si in anul 1940, in baza Legii nr. 139 privind rechizitiile. Legea 10/2001 exclude insa de la prevederile sale imobilele care au apartinut cultelor religioase si minoritatilor nationale, stabilind ca situatia acestora se va reglementa prin "acte normative speciale" ulterioare (articolul 8 paragraful 2). Legea 10/2001 reia problema imobilelor cu destinatie de locuinta, la care s-a referit si Legea nr. 112/1995, si reglementeaza, pentru prima data dupa 1990, situatia bunurilor nationalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru nationalizarea bunurilor industriale, bancare, de asigurari, miniere si de transporturi, precum si cele nationalizate fara titlu valabil.
In vederea aplicarii Legii 10/2001 au fost emise o serie intreaga de ordonante si decrete. Acestea cuprind prevederi in legatura cu modul in care urmeaza a fi actualizate eventualele despagubiri primite de persoanele indreptatite. Amintesc aici Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 184/2002 sau Ordinul nr. 4/24555 al Bancii Nationale a Romaniei, emis la data de 5 august 2003, privind cursul oficial leu/dolar SUA in perioada 1945-1989.
Va rog sa precizati, doamna presedinte:
1. Ce efecte a produs Ordonanta 184/2002?
2. Cate cereri de restituire au fost depuse conform acestei Ordonante?
3. Cate cereri de restituire au fost solutionate?
23 februarie 2009
Senator Raymond LUCA
NOTA - In urma acestei interpelari, ANRP a raspuns:
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a raspuns, prin adresa nr. 789310 din 2 martie 2009, la interpelarea adresata de domnul senator Raymond Luca, prin care acesta solicita informatii cu referire la efectele produse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002 In privinta aplicarii Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate In mod abuziv In perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
In acest raspuns oficial, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor explica faptul ca, in vederea acordarii beneficiului Legii 10/2001, mecanismul de punere in aplicare a acestui act normativ stabileste parcurgerea unor proceduri speciale. Declansarea acestor proceduri se face prin introducerea cererii de restituire in conformitate cu prevederile legale incidente, respectiv notificarea unitatii detinatoare in termenul prevazut de art. 22 din Legea nr. 10/2001, republicata, prin intermediul executorului judecatoresc (acest articol prevede in sarcina persoanei indreptatite obligatia de a transmite notificarea pentru imobilul solicitat prin executorul judecatoresc de pe langa judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul persoana juridica detinatoare a imobilului). Executorul judecatoresc va inregistra notificarea si o va comunica persoanei notificate in termen de 7 zile de la data inregistrarii.
Totodata, ANRP arata faptul ca aceasta procedura trebuia initiata in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv pana la data de 14 februarie 2002, sub sanctiunea pierderii “dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.” Totodata, acest termen pentru depunerea notificarii poate avea si o alta data de referinta de la care incepe sa curga, respectiv de la data respingerii actiunii privind restituirea in natura a bunului solicitat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
In ceea ce priveste efectele aplicarii Legii nr. 10/2001, acestea se refera in principal la:
1. Modalitatea de actualizare a despagubirilor acordate In perioada cuprinsa Intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989 precum si a situatiilor generate de aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.
2. Termenul de completare a dosarului constituit in temeiul depunerii notificarii, potrivit Legii nr. 10/2001 (14 februarie 2001 – 14 februarie 2002), cu actele doveditoare privind dovada dreptului de proprietate si a calitatii de mostenitor prevazut de art. 22 din respectiva lege, a fost prelungit cu 30 de zile, respectiv pana la data de 14 martie 2003.
ANRP precizeaza ca, prin O.U.G. nr. 184/2002, nu a mai fost prelungit termenul pentru depunerea notificarilor In temeiul Legii nr. 10/2001. In perioada 14 februarie 2001 – 14 februarie 2002 au fost depuse 202.505 notificari, din care au fost solutionate pana in prezent 111.750. Totodata, ANRP mai precizeaza ca, In virtutea art. 8 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, s-a adoptat Legea nr. 501/2002 pentru aprobarea si modificarea O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania. Prin art. VI, alin. (1) din O.U.G. nr. 184/2002, se prelungeste cu 30 de zile termenul de depunere al cererilor de retrocedare a imobilelor apartinand cultelor religioase. La expirarea acestui termen (2 martie 2003) au fost depuse un numar de 7568 de cereri. La expirarea celui de-al doilea termen (acordat prin art. II din Titlul II al Legii nr. 247/2005), respectiv 25 ianuarie 2006, au fost depuse aproximativ 14 800 de cereri, din care au fost solutionate pana in prezent 3626.
4 martie 2009
Intr-o corespondenta oficiala, adresata in calitate de presedinte al Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989, senatorul liberal Raymond Luca a adus la cunostinta presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor faptul ca deputatul PDL Mihail Boldea, vicepresedinte al aceleiasi comisii, se afla intr-o situatie clara de conflict de interese, fiind in acelasi timp vicepresedinte al Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989 si avocatul unuia dintre liderii Asociatiei de Revolutionari. De asemenea, corespondenta demonstreaza ca domnul Mihail Boldea se afla si in situatie de incompatibilitate cu functia de deputat!
In argumentatia sa, senatorul Raymond Luca arata ca, printre alte atributii, Comisia are si pe aceea de a primi si solutiona contestatii si de a aviza orice act ori initiativa legislativa cu referire la Revolutia din decembrie 1989 si la revolutionari. D-l Boldea se afla insa in situatia de a-si exprima, prin vot, opinia cu privire la solutionarea unei contestatii formulata de un revolutionar care si l-a ales ca avocat... tot pe domnul Mihail Boldea! (Insusi Mihail Boldea a confirmat, in fata membrilor Comisiei, ca il reprezinta in calitate de avocat pe domnul Dorin Lazar Maior, lider de asociatie.) Mai mult, tot conflict de interese este si situatia in care un avocat ce apara drepturile unor revolutionari are atributia, in calitate de vicepresedinte al Comisiei, sa avizeze acte sau initiative legislative cu referire la revolutionari. Este evident faptul ca in aceasta situatie exista posibilitatea, macar teoretica, de a aviza favorabil doar acele acte sau initiative legislative care sunt in favoarea celor pe care ii apara in calitate de avocat.
Inlocuirea domnului deputat Mihail Boldea din calitatea de membru al Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989 se impune de la sine, conchide senatorul Luca. Senatorul Raymond Luca solicita Parlamentului Romaniei aplicarea corecta a legilor, avand in vedere ca Mihail Boldea nu este doar in conflict de interese, dar nici nu a dat curs, ca deputat, procedurii de notificare a acestei situatii in termenele prevazute de lege. Boldea se afla in incompatibilitate cu insasi calitatea de deputat, singura masura acceptabila fiind In aceasta situatie, demiterea de drept a lui Mihai Boldea din functia de deputat. Nu este lipsit de interes si faptul ca Mihail Boldea este cercetat penal pentru ca ar fi folosit acte false pentru obtinerea in instanta a unui teren de 640 de metri patrati, in centrul Galatiului, teren ce apartinea Primariei municipiului si pe care se afla un hotel, monument istoric, fapt semnalat si de “Curentul”, din data de 3 martie 2009.
NOTA: Ca urmare a faptului ca institutiile sesizate in cazul Boldea nu au formulat pana in momentul de fata nici un raspuns, domnul senator Raymond Luca s-a adresat din nou conducerilor celor doua Camere ale Parlamentului, reamintind presedintilor Senatului, respectiv Camerei Deputatilor, de situatia conflictului de interese si de starea de incompatibilitate in care se afla deputatul Mihail Boldea si solicitand analizarea situatiei in sedinta Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului:
Parlamentul Romaniei - Senat
Catre Biroul Permanent al Senatului - Dlui Presedinte Mircea Dan GEOANA
Stimate domnule presedinte,
Va reamintesc ca, la data de 4 martie 2009, prin adresa nr. 42/44, inregistrata cu nr. de intrare I 163, am sesizat Biroul Permanent al Senatului, in calitatea mea de presedinte al Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989, cu privire la deputatul PDL Mihail Boldea. Domnul Boldea se afla - asa cum am argumentat pe larg in materialul care a insotit adresa sus-amintita - in conflict de interese, fiind in acelasi timp vicepresedinte al Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989 si avocatul unuia dintre liderii Asociatiei de Revolutionari. Totodata, domnul Mihail Boldea se afla si in situatie de incompatibilitate cu functia de deputat, asa cum am mai precizat in sesizarea anterioara.
Cu toate ca a trecut mai bine de o luna de la data la care v-am trimis aceasta sesizare, nu am primit nici un raspuns din partea Biroului Permanent, care nu a exprimat nici un punct de vedere in legatura cu acest caz flagrant de incalcare a legii. De aceea, va rog sa luati act de situatia pe care v-am adus-o la cunostinta si sa analizati aceasta problema in cadrul sedintei Biroului Permanent.
Cu consideratie,
Raymond LUCA
Senator PNL
Presedintele Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989
NOTA: Aceeasi sesizare a fost trimisa si presedintei Camerei Deputatilor, dna Roberta Alma ANASTASE.
Adresata: Domnului ministru Ion BAZAC Ministerul Sanatatii Publice
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist (TSA)
Potrivit Asociatiei Parintilor Copiilor cu Autism, in Romania sunt peste 30 000 de copii care sufera de tulburari din spectrul autist (TSA). Din pacate, numarul lor exact nu se cunoaste, din cauza faptului ca ei sunt inclusi in categoria generala a copiilor cu handicap.
Problematica si nevoile copiilor cu autism sunt abordate inca marginal sau conjunctural de catre autoritati si de catre societate in ansamblul ei. Tin sa reamintesc faptul ca si copiii care sufera de autism trebuie sa beneficieze de drepturile lor cetatenesti. De asemenea, si lor trebuie sa li se asigure tratamentul de recuperare adecvat si trebuie sa fie inclusi intr-un program educational potrivit situatiei lor speciale.
Ordinul nr. 288/2006 al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului prevede aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului. Aceasta prevedere legislativa ar trebui sa constituie o minima garantie a faptului ca un copil cu nevoi speciale/dizabilitati beneficiaza de servicii potrivite nevoilor. Ordinul se refera, din pacate, numai la copiii care au certificat de handicap. Va pot spune, spre comparatie, ca in Statele Unite ale Americii copiii care sufera de tulburari din spectrul autist sunt atent monitorizati, iar fondurile bugetare alocate anual acestei categorii sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari. Nici in majoritatea statelor Uniunii Europene acesti copii nu sunt ignorati, ei fiind inclusi in programe educationale speciale, totodata fiindu-le asigurate tratamentele adecvate.
Personal, sunt de parere ca o evidenta mai exacta a numarului copiilor care sufera de aceasta afectiune ar contribui la imbunatatirea masurilor luate in vederea diminuarii incidentei cazurilor de autism.
De aceea, domnule ministru, va rog sa precizati:
1. Cand se va realiza o baza de date unitara referitoare la copiii cu autism?
2. Ce masuri intentionati sa luati in vederea instituirii unor servicii specializate pentru recuperarea sau reabilitarea acestor copii?
Solicit raspuns in scris si oral.
Senator Raymond LUCA
9 martie 2009
NOTA: In urma acestei interpelari, Ministerului Sanatatii a formulat urmatorul raspuns:
Ministerul Sanatatii a raspuns, prin adresa 2276 din 20.03.2009, la interpelarea formulata de domnul senator Raymond Luca in data de 9.03.2009. Ministerul precizeaza ca Centrul National de Sanatate Mintala, o unitate aflata in subordinea sa, a stabilit o serie de obiective in domeniul imbunatatirii asistentei medicale acordate copiilor cu autism. Aceste obiective sunt:
- identificarea numarului de copii/adulti cu autism si distributia acestora regionala;
- stabilirea unui procedeu standard de raportare trimestriala a cazurilor de autism;
- elaborarea unor protocoale standard de referire a cazurilor, de la identificarea unor semne de autism, la evaluare functionala si diagnostic;
- stabilirea unor protocoale medicale terapeutice si a unor protocoale standard de recuperare psihoeducationala agreate de MS, CNAS, MECI si MMFPS;
- crearea unui Centru de Zi Pilot, cu rol de interventie si formare a profesionistilor din cadrul Centrelor de Sanatate Mintala;
- formarea unui sistem de acreditare a profesionistilor care ofera servicii de interventie comportamentala, sociala si emotionala copiilor cu autism;
- campanie de informare a populatiei privind autismul – pentru cresterea gradului de constientizare si cresterea accesului la serviciile de evaluare functionala si diagnostic.
In ceea ce priveste crearea unei baze de date referitoare la copiii cu autism, Ministerul precizeaza ca Centrul National de Sanatate a demarat un proiect in acest sens, in colaborare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii si apreciaza ca pana in acest moment nu exista o baza de date specifica a persoanelor cu acest tip de tulburari. Totodata, ministerul de resort precizeaza ca actiunea de depistare a cazurilor de autism va debuta in prima etapa prin screening-ul acestei afectiuni in regiunile unde exista serviciile/departamentele de evaluare complexa in autism prin instruirea medicilor de familie, a pediatrilor si educatorilor din comunitate.
Ministerul Sanatatii are in vedere urmatoarele masuri pentru recuperarea si reabilitarea copiilor cu tulburari din spectrul autist:
- formarea unei mase critice de profesionisti, capabile sa furnizeze servicii standardizate medicale, psihologice si educationale care sa raspunda nevoilor copiilor cu tulburari din spectrul autist;
- formarea unui grup de formatori nationali din cadrul echipelor de profesionisti din Centrele de Sanatate Mintala in utilizarea pachetului de instrumente de screening, evaluare functionala si diagnostic;
- formarea echipelor din cadrul serviciului social de evaluare complexa in evaluare si diagnosticul autismului;
- dezvoltarea a 5 servicii/departamente regionale de evaluare complexa a copiilor cu autism in cadrul serviciilor Centrelor de Sanatate Mintala, la care pot avea acces toti copiii;
- determinarea numarului si a distributiei regionale a copiilor/adultilor cu autism;
- elaborarea unor protocoale standard de referire a cazurilor de la identificarea unor semne de autism, la evaluare functionala si diagnostic;
- revizuirea, in termen de urgenta, a legislatiei pentru copiii diagnosticati cu autism si recunoasterea autismului la persoanele peste 18 ani ca diagnostic, precum si dezvoltarea de servicii specializate pentru acesti adulti in cadrul serviciilor Centrelor de Sanatate Mintala pentru adulti.
In acest scop, un grup de lucru cu reprezentanti ai MS, MECI, MMFPS si CNAS se va constitui pentru elaborarea proiectului de lege.
Totodata, Ministerul Sanatatii precizeaza ca in prezent exista un proiect de infiintare (construire) a unui Centru de Zi pentru copiii cu tulburari din spectrul autist, in perimetrul Spitalului de Psihiatrie Titan “Dr. Constantin Gorgos”, spital ce are in componenta sa un Stationar de Zi pentru Copii si Adolescenti, care acorda asistenta acestor copii din anul 1986. Proiectul este in valoare de 3.873.000 Euro, buget din care statul roman trebuie sa acopere 1.000.000 Euro, diferenta putand fi acoperita din fondurile guvernului norvegian. Centrul urmeaza sa ofere servicii complexe medico-psiho-educationale si se poate constitui intr-un centru de formare pentru specialistii din domeniu.
NOTA: Domnul senator Raymond Luca va reveni cu o intrebare referitoare la acest subiect, peste 6 luni, pentru a verifica stadiul proiectelor enumerate de Ministerul Sanatatii in raspunsul sau.
5. INTREBARE
Adresata: Doamnei ministru Ecaterina ANDRONESCU Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul intrebarii: problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist (TSA)
Potrivit estimarilor realizate de catre Asociatia Parintilor Copiilor cu Autism, in Romania sunt peste 30 000 de copii care sufera de tulburari din spectrul autist (TSA). Din pacate, numarul lor exact nu se cunoaste, din cauza faptului ca ei sunt inclusi in categoria generala a copiilor cu handicap. Din pacate, in tara noastra copiii care sufera de astfel de tulburari nu beneficiaza de o atentie speciala, neexistand un pachet legislativ care sa le ofere accesul la un tratament adecvat, atat din punct de vedere medical, cat si din punct de vedere educational.
In acest sens, pe 27 octombrie 2008, mai multe personalitati ale vietii publice romanesti au adresat institutiilor publice, prin intermediul cotidianului „Jurnalul National”, o scrisoare deschisa in care solicitau, printre altele, respectarea legilor in vigoare care sprijina integrarea copiilor cu nevoi speciale in gradinitele si scolile publice. Scrisoarea a fost semnata de alte cateva mii de persoane. Exista asadar un real interes al opiniei publice pentru aceasta problema.
Una dintre problemele majore cu care se confrunta copiii care sufera de tulburari din spectrul autist este aceea ca sistemul educational institutionalizat este impropriu pentru pregatirea lor. Mai mult, ne confruntam cu lipsa profesorilor de specialitate, pregatiti in vederea instruirii copiilor cu astfel de probleme.
Va rog sa precizati doamna ministru:
1. In ce masura ministerul pe care il conduceti are in plan introducerea unui pachet legislativ menit sa vina in intampinarea problemelor acestei categorii speciale de copii?
Solicit raspuns in scris si oral.
Raymond LUCA
Senator PNL
16 martie 2009
NOTA - Ministerul Educatiei a formulat urmatorul raspuns:
Referitor la intrebarea formulata de dumneavoastra, transmisa Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, suntem in masura sa va comunicam urmatoarele:
Autismul este un tip de dizabilitate cu un spectru foarte complex. In trecut, copiii cu autism se scolarizau in unitati de invatamant special, unde beneficiau de terapii specifice de reabilitare si compensare prin intermendiul profesorilor psihopedagogi si de un curriculum specific, diferit de curriculumul scolii de masa.
In ultimii ani, un numar tot mai mare de copii cu autism au fost integrati in scolile de masa, fapt care presupune dezvoltarea de servicii educationale in cadrul acestor scoli. In acest moment, legislatia permite ca acesti copii sa beneficieze de servicii educationale prin intermediul profesorului de sprijin/itinerant, de planuri educationale individualizate, de terapii specifice acordate de profesorii psihopedagogi din centrele de resurse.
Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar a postat pe site-ul www.edu.ro, pentru dezbatere publica, un curriculum pentru invatamant special care include si un plan - cadru de invatamant pentru clasele I-X, care scolarizeaza elevi cu T.S.A. (tulburari din spectrul autist).
De asemenea, mentionam ca Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii colaboreaza cu Asociatia Reninco in vederea construirii unei strategii nationale privind invatamantul copiilor cu cerinte educationale speciale, care include masuri concrete de elaborare si aprobare de acte normative referitoare la copiii cu autism, module de formare a personalului didactic care integreaza copii cu autism in clase si a cadrelor didactice care realizeaza terapiile specifice, precum si posibilitatea alocarii unui numar suficient de posturi didactice pentru specialistii de care este nevoie in educatia copiilor cu autism.
NOTA: Peste 6 luni, domnul senator Raymond Luca va adresa o noua intrebare Ministerului Educatiei, pentru a vedea stadiul in care se vor afla la data respectiva planurile privind scolarizarea elevilor care sufera de tulburari din spectrul autist.
Adresata: Doamnei Laura Codruta KOVESI, Procuror General, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: necesitatea autosesizarii Parchetului General in legatura cu incalcarea repetata a Ordonantei de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002, aprobata prin Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.
La data de 10 ianuarie 2007, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER) si Asociatia Evreilor Romani Victime ale Holocaustului (AERVH) au depus o plangere penala impotriva profesorului universitar Ion Coja, pentru faptul ca acesta a negat, in repetate randuri, existenta Holocaustului pe teritoriul Romaniei. Motivul principal care a stat la baza plangerii penale a fost scrisoarea pe care Ion Coja a adresat-o, la 29 noiembrie 2006, presedintelui Romaniei, Traian Basescu, scrisoare intitulata "Adevarul despre asa-zisul Holocaust din Romania". In acea scrisoare, Ion Coja afirma ca " In Romania nu a fost nici un Holocaust. Nici macar in vizita. Nici (...) Holocaust, nici (...) genocid, nici (...) pogrom."
Ion Coja a negat astfel un adevar istoric, sustinut si de concluziile raportului Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania, constituita la 22 octombrie 2003, bugetul si componenta ei fiind aprobate prin Hotararile de Guvern nr. 227/20.02.2004 si 672/5.05.2004. Lucrarile Comisiei au fost prezidate de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace si membru de onoare al Academiei Romane. Concluzia Comisiei a fost aceea ca "un procent semnificativ al comunitatii evreiesti din Romania a fost distrus in perioada celui de-al doilea razboi mondial." Totodata, din raportul final reiese faptul ca "autoritatile romane poarta principala responsabilitate, atat pentru planificarea, cat si pentru punerea in practica a Holocaustului." Concluziile Comisiei au fost intarite de cuvintele presedintelui Romaniei, Traian Basescu care, pe 20 ianuarie 2005, cu prilejul ceremoniei de comemorare a evreilor martiri ucisi in 21-23 ianuarie 1941, a adus "...un pios omagiu celor care, incepand cu anul 1941, au pierit in actiunile de exterminare, pentru singura vina de a fi evrei. Pogromul declansat de legionari in 1941, la Bucuresti, in care au pierit 120 de conationali evrei, reprezinta doar o etapa din sirul de evenimente ale caror victime au fost oameni obisnuiti, cu vieti obisnuite, aruncati in vartejul istoriei si ucisi in urma unor actiuni carora nimeni nu le va putea gasi vreodata vreo justificare."
Ion Coja a ignorat insa adevarul istoric si a continuat sa sfideze legea, recidivand in afirmatiile profund jignitoare la adresa comunitatii evreiesti din Romania. Astfel, la 3 octombrie 2008, intr-o scrisoare deschisa intitulata "Apel la memorial" si adresata presedintelui Romaniei, dar si presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Ion Coja afirma ca promulgarea Ordonantei 31/2002, prin care s-a produs recunoasterea oficiala a Holocaustului in Romania este un gest care "descalifica clasa politica din Romania de azi." In aceeasi scrisoare, Ion Coja se declara impotriva ridicarii unui monument in amintirea evreilor victime ale genocidului comis de guvernul Antonescu, afirmand ca "...ideea de a ridica (...) un monument inchinat evreilor (...) este cu totul contrara adevarului istoric."
Persistand in acest fel in declaratiile ofensatoare la adresa comunitatii evreiesti, dar, mai ales, in negarea Holocaustului, Ion Coja intra sub incidenta Legii privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Articolul 6 din Lege precizeaza ca negarea in public a Holocaustului ori a efectelor acestuia constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani si interzicerea unor drepturi.
De aceea, va rog sa precizati, doamna Procuror General:
De ce nu se autosesizeaza Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu afirmatiile lui Ion Coja, afirmatii prin care acesta incalca in mod repetat legea?
Solicit raspuns in scris si oral.
Raymond LUCA
Senator PNL
6 aprilie 2009
NOTA: Ministerul Justitiei a formulat urmatorul raspuns:
Stimate domnule Senator,
Urmare a interpelarii adresate de dumneavoastra ministrului Justitiei si Libertatilor cetatenesti si inregistrata la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul in data de 02.04.2009, referitoare la necesitatea autosesizarii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu incalcarea de catre profesorul universitar Ion Coja a dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, va aducem la cunostinta urmatoarele:
Prin adresa nr. 788/C/2009 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ni s-a comunicat ca in perioada 2007-2008 au existat mai multe cauze in care au fost reclamate aspecte in legatura cu incalcarea dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 31 din 13.03.2002, pentru care parchetele competente au dispus solutii.
Referitor la plangerile formulate de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si de Asociatia Evreilor din Romania, din datele existente la parchetele competente in solutionarea acestora rezulta urmatoarele:
La Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica au fost inregistrate plangeri formulate de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si de Comunitatea Evreilor din Bucuresti, pentru a fi efectuate cercetari in legatura cu textele publicate in ziare sau cu interventiile din cadrul emisiunilor televizate in care se sustinea inexistenta Holocaustului.
Astfel, in perioada 2007-2008, la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti au fost inregistrate plangerile numitului Coja Ion si Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, dupa cum urmeaza:
Lucrarea nr. 43/VIII - 1/2007 are ca obiect plangerea formulata de Comunitatea Evreilor Bucuresti, prin presedintele Aurel Vainer. Plangerea a fost inregistrata sub nr. 3130/2007 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de relatii cu publicul si secretariat general si transmisa Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti la data de 20.02.2007.
La data de 07.03.2007 plangerea a fost transmisa Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4, cu solicitarea de a se comunica petentilor masurile dispuse.
La data de 18.04.2007, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminalistica a trimis Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti o noua plangere, cu obiect similar, formulata de numitul Coja Ion (dosarul nr. 5315/2035/2007). La 03.05.2007, plangerea a fost trimisa Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4, cu solicitarea de a se comunica petentului masurile dispuse.
Lucrarea nr. 975/VIII - 1/2007 are ca obiect o sesizare transmisa prin posta electronica referitoare la faptul ca intr-o emisiune de televiziune, in cadrul unei intruniri a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in cursul campaniei electorale a Partidului Noua Generatie si intr-un articol din ziarul Romania Libera s-au facut, in cursul lunii octombrie 2004, afirmatii privind inexistenta Holocaustului.
Plangerea a fost clasata la 20.11.2007, din continutul sesizarii nerezultand date sau indicii privind savarsirea unei infractiuni.
Lucrarea nr. 228/VIII - 1/2007 avand ca obiect plangerea formulata de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si de Comunitatea Evreilor din Bucuresti a fost transmisa Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, sub nr. 1799/VIII - 1/2007 din 15.11.2007.
La data de 28.11.2007 plangerea a fost trimisa Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1, comunicandu-se acest aspect Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.
Lucrarea nr. 55/VIII - 1/2008 avand ca obiect plangerea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania formulata prin presedintele Aurel Vainer, privind o serie de atitudini si activitati antisemite, a fost depusa la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 04.12.2007, iar la data de 11.12.2007 a fost trimisa Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti cu adresa nr. 21.442bis/616S/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de urmarire penala si criminialistica.
La data de 09.01.2008 Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a trimis plangerea la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3, pentru cercetarea aspectelor semnalate.
La Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 s-a format dosarul penal nr. 998/P/2008, iar prin Ordonanta din 24.09.2008 in cauza s-a dispus declinarea competentei in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Prin rezolutia nr. 2405/P/2008 din 14.10.2008 a Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti s-a dispus neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii de infractiuni prevazute de art. 317 Cod Penal, cauza fiind trimisa Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 pentru finalizarea cercetarilor sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2002.
La data de 28.11. 2007, Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a adresat un memoriu Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care sesiza aparitia ziarului "Cuvantul Legionar", precum si faptul ca in ziarul "Romania Libera" din data de 25.11.2007 a fost publicat un anunt prin care "Asociatia Romania" invita populatia la comemorarea "asasinarii" lui Corneliu Zelea Codreanu. In cuprinsul memoriului se facea referire la dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 31/2002, devenita Legea nr. 107/2006 si se solicita analiza acestor aspecte si luarea masurilor ce se impun.
La data de 24.09.2008, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 a dispus in cauza declinarea competentei in favoarea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, apreciindu-se ca ar exista indicii ale infractiunii de propaganda nationalist-sovina, prevazuta de art. 317 Cod Penal. Actele premergatoare efectuate in cauza au condus la concluzia ca elementele consitutive ale acestei infractiuni nu sunt intrunite. Astfel, textele publicate nu contin nici un fel de indemnuri, atitudini sau opinii antisemite, iar difuzarea publicatiei s-a realizat in mod legal, prin "Rodipet" S.A., fiind indeplinite formalitatile legale pentru derularea acestui contract.
Fiind audiat Codreanu Nicusor Florea, directorul publicatiei "Cuvant Legionar", acesta a precizat ca poseda toate autorizatiile necesare editarii si difuzarii publicatiei, iar consemnarea decesului lui Corneliu Zelea Codreanu este un obicei crestinesc, neavand nici un fel de conotatii antisemite sau nationalist-sovine. De altfel, in localitatea Tancabesti se afla un monument ridicat in memoria lui Corneliu Zelea Codreanu, amplasat cu aproximatie in locul unde acesta a fost ucis in timp ce era transportat intre doua locuri de detentie.
In raport cu aceste date, in temeiul art. 228 alin. 6 Cod pr. pen. si al art. 10 lit. d) Cod procedura penala s-a dispus neinceperea urmaririi penale.
In concluzie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca din analiza plangerilor formulate in perioada 2007-2008, avand ca obiect savarsirea unor infarctiuni prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2002, nu a rezultat existenta elementelor constitutive ale infractiunilor reclamate.
Cu referire la necesitatea sesizarii din oficiu a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la savarsirea unor infractiuni prevazute de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 31/2002, institutia solicitata arata ca din continutul interpelarii nu rezulta indicii cu privire la comiterea unor asemenea fapte, astfel incat sa faca aplicarea dispozitiilor art. 221 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedura penala, referitoare la sesizarea din oficiu a organelor de urmarire penala.
Cu deosebita consideratie,
Pentru Ministrul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti Catalin-Marian Predoiu semneaza
Rodica Constantinovici
Secretar de Stat
Adresata: Domnului Inspector General Petre TOBA, Inspectoratul General al Politiei Romane
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: amplasarea aparatelor radar pe drumurile nationale
Riscul de a muri intr-un accident rutier in Romania este de aproape 40 de ori mai mare decat in restul Uniunii Europene. Cauzele principale sunt incapacitatea soferilor de a conduce preventiv si starea deplorabila a soselelor. Peste 30% din drumurile nationale sunt intr-o stare foarte proasta, din cauza intretinerii defectuoase, in vreme ce aproape 60% au nevoie de reparatii urgente sau de modernizare.
Majoritatea drumurilor europene din tara noastra trec prin localitati, un lucru pe cat de anormal, pe atat de periculos. Aceasta stare de fapt cere aplicarea unor masuri de siguranta pentru locuitorii zonelor respective. Mai mult, aceasta situatie duce la ingreunarea transportului rutier, soferii petrecand mult mai multe ore in trafic, pe distante care ar putea fi parcurse mult mai rapid in conditii normale de trafic european (existenta unor autostrazi sau a mai multor sosele care sa ocoleasca localitatile). Amplasarea aparatelor radar, menite sa masoare viteza de deplasare a autovehiculelor, poate reprezenta o masura de precautie, cu conditia de a nu se transforma intr-un exces de zel.
Daca in urma cu un an un detector de viteza putea fi intalnit la o distanta de 40-50 km, acum aceste aparate impanzesc localitatile Romaniei, fiind pe alocuri amplasate la doar 5 km distanta!
In spatele aparentei griji pentru siguranta participantilor la trafic par sa se ascunda insa interese mult mai pragmatice. Ceea ce nu multa lume stie este ca banii din amenzile aplicate celor care depasesc viteza merg in bugetul primariilor locale si in conturile firmelor care au instalat echipamentele. Aceste amenzi nu aduc insa nici un beneficiu material direct statului roman. Orice persoana de bun simt isi poate da seama ca amplasarea aparatelor radar s-a transformat intr-o adevarata afacere si isi poate pune - pe buna dreptate - intrebarea daca nu cumva acesta reprezinta inceputul unui program de privatizare a Politiei Romane. Daca intr-adevar aceasta este realitatea, atunci Ministerul de Interne ar trebui sa-si reduca efectivele si cheltuielile, avand in vedere faptul ca supravegherea traficului este transferata din sectorul public in sectorul privat.
Consider ca, pentru o mai mare siguranta in trafic in Romania, prima masura ce ar trebui luata ar fi aceea de a accelera constructia de autostrazi si modernizarea drumurilor nationale. Evident, acestea ar trebui sa ocoleasca localitatile. Politia Rutiera nu se poate transforma in vanator de permise auto. Nu acesta este scopul ei, ci acela de a veghea la siguranta traficului si la respectarea regulilor de circulatie.
In consecinta, va rog sa precizati, domnule Inspector General:
1. Care este bugetul Politiei Rutiere pe anul 2009 si ce sume sunt alocate pentru dotarea Politiei cu masini, radare fixe si mobile, dar si ce sume sunt alocate pentru cheltuielile de personal? Cum a fost imbunatatit bugetul Politiei Romane pe 2009 fata de bugetele din anii precedenti in ceea ce priveste repartizarea acestor cheltuieli?
2. Radarele fixe amplasate in ultimii trei ani sunt acelasi model sau modele diferite si cine este fabricantul/furnizorul agreeat/agrementat?
3. Care este pretul unui astfel de echipament?
4. Cate licitatii s-au organizat anul trecut si in acest an pentru castigarea dreptului de amplasare a aparatelor radar?
5. Legal, care este numarul optim de radare fixe si cine il stabileste?
6. Din punct de vedere tehnic, exista posibilitatea ca firma care gestioneaza aparatul radar sa nu transimta informatii despre un aunmit autovehicul? Daca da, nu ne confruntam cu o forma de privatizare a mitei?
7. Ce masuri a luat ministerul de Interne si cati bani au fost alocati pentru a limita expunerea localnicilor la accidente rutiere (marcaje pietonale, trotuare, piste pentru biciclete, semaforizari, agenti de circulatie, marcarea soselelor cu vopsea reflectorizanta, iluminat stradal etc.)?
Solicit raspuns in scris si oral.
Raymond LUCA
Senator PNL
27 aprilie 2009
NOTA - Ministerul Administratiei si Internelor a transmis, la data de 12 mai 2009, urmatorul raspuns:
Stimate domnule senator,
In legatura cu interpelarea dumneavoastra, prin care solicitati sa vi se comunice o serie de informatii cu privire la sistemele de monitorizare a traficului rutier instalate pe drumurile publice, care se refera, in principal, la: sumele alocate Politiei Rutiere pentru dotarea cu radare fixe si mobile, modelul si furnizorul aparatelor radar ce au fost amplasate in ultimii trei ani, pretul unui astfel de echipament, numarul de licitatii organizate pentru amplasarea aparatelor radar, numarul optim de radare fixe, posibilitatea unui aparat radar de a nu transmite informatii despre un anumit autovehicul, precum si masurile luate de institutia noastra pentru a limita expunerea localnicilor la accidente rutiere, mentionam urmatoarele:
1. Bugetul Inspectoratului General al Politiei Romane pe anul 2009, prevazut la Titlul I "Cheltuieli de personal" din Legea bugetului de stat pe anul 2009, nr. 18/2009, este de 2.102.179 mii lei. In aceasta suma sunt cuprinse si cele din care se va asigura plata drepturilor salariale ale angajatilor Directiei Politiei Rutiere.
2. In cadrul sistemelor de monitorizare a traficului rutier sunt instalate trei modele de cinemometre, in functie de furnizorul sistemului, astfel: GASTSO (Olanda) - IRSA Romania, VITRONIC (Germania) - BENEFIC SRL si CODEC (Romania) - Codec Cluj SRL, acestea fiind certificate, omologate si verificate metrologic de Biroul Roman de Metrologie Legala.
3. Nu detinem date referitoare la pretul unui astfel de echipament, intrucat aceste sisteme, in conformitate cu "Metodologia privind modul de exploatare a Sistemelor de Supraveghere Video a Traficului Rutier realizate in parteneriat public-privat", sunt acceptate de politia rutiera, spre folosinta, cu titlu gratuit, daca sunt indeplinite, cumulativ, uramtoarele cerinte:
- furnizorul sistemului l-a realizat sau dobandit in mod licit si este proprietarul sau de drept;
- furnizorul respecta standardele de asigurare a calitatii si de protectie a mediului;
- functiile realizate de sistem sunt utile muncii specifice structurilor de politie;
- exploatarea/operarea sistemului se realizeaza exclusiv de lucratori de politie rutiera, fara accesul furnizorului la baza de date specifica;
- solutia tehnica respecta cerintele minime de securitate privind protectia datelor cu caracter personal si a fost avizata de Directia Comunicatii si Informatica din Inspectoratul General al Politiei Romane;
- se autofinanteaza sau finantarea are la baza sponsorizarea;
- exista autorizatiile de instalare a echipamentelor de teren (sisteme radar, camere video, stalpi si console metalice, dulapuri cu echipamente electrice, cablu fibra optica etc.).
4. La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane nu au fost achizitionate radare fixe sau mobile in ultimii 3 ani.
5. Instalarea cinemometrelor se realizeaza in baza unor analize ale politiei asupra conceptelor de "punct negru" si/sau "zona de risc sporit de accident". In functie de rezultatul acestor analize, cu acordul administratorului drumului, care are obligatii si competente in ceea ce priveste siguranta traficului, se stabileste oportunitatea instalarii, locul si numarul camerelor de supraveghere.
6. In ceea ce priveste posibilitatea de a transmite selectiv informatiile inregistrate, acest lucru este exclus intrucat datele sunt trimise constant in dispecerate, in timp real, si sunt stocate intr-o baza de date care este prelucrata ulterior.
7. Activitatile de construire, reabilitare si intretinere a infrastructurii rutiere se afla exclusiv in sarcina administratorilor drumurilor - Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale sau autoritatilor administratiilor publice locale.
In perioada 2007-2008, Directia Politiei Rutiere a initiat o serie de activitati in cadrul carora au fost realizate, in functiile de solutiile tehnice identificate si de fondurile existente, la nivel national, amenajari rutiere cu un cost redus, constand in marcaje rutiere si semnalizare rutiera orizontala si verticala, in 38 de zone cu risc sporit de accident.
Cu stima,
Viceprim-ministru,
Ministrul Administratiei si Internelor,
Dan NICA
Adresata: Doamnei Laura Codruta KOVESI, Procuror General, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: necesitatea autosesizarii Parchetului General in legatura cu incalcarea repetata a Legii nr. 107 din 27 aprilie 2006 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii.
La data de 6 aprilie 2009, am adresat Parchetului General o interpelare cu privire la necesitatea autosesizarii acestei institutii in legatura cu incalcarea repetata a Legii nr. 107/2006 de catre profesorul universitar Ion Coja. Raspunsul, venit din partea Ministerului Justitiei, a demonstrat lipsa de interes a autoritatilor competente in ceea ce priveste un caz flagrant de nerespectare a legislatiei in vigoare. Nu cred ca este cazul sa reiau aici argumentatia prin care am probat starea de ilegalitate in care se afla Ion Coja, dar am anexat prezentei interpelari o serie de texte semnate de acesta, menite sa demonstreze atitudinea sa sfidatoare la adresa legii, in speranta ca, de data aceasta, Parchetul General si celelalte institutii abilitate vor actiona in consecinta.
Va reamintesc ca, urmare a concluziilor raportului Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania, constituita la 22 octombrie 2003, autoritatile romane au recunoscut oficial producerea Holocaustului pe teritoriul tarii noastre. Mai mult, Legea 107/2006 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii prevede, la articolul 6, ca "negarea in public a Holocaustului ori a efectelor acestuia constiutie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi." Ion Coja traieste probabil in alta tara. Altfel nu se explica incapatanarea cu care continua sa nege existenta producerii Holocaustului pe teritoriul Romaniei, dar si sa lanseze, in articolele sale, teorii absolut halucinante cu privire la evenimentele din 1941, acuzand populatia evreiasca de inscenarea propriului pogrom! Pasivitatea autoritatilor este de-a dreptul ingrijoratoare, daca ne gandim la faptul ca, pentru afirmatii similare, autorul austriac Gerd Honsik a fost condamnat la 18 luni de inchisoare, iar istoricul britanic David Irving a fost condamnat, in anul 2006, la trei ani de inchisoare pentru negarea Holocaustului intr-un interviu acordat unei televiziuni austriece in 1989. Legea austriaca pedepseste cu pana la 10 ani de inchisoare atat negarea Holocaustului, cat si "banalizarea, aprobarea sau justificarea genocidului national-socialist sau a altor crime national-socialiste contra umanitatii in pubicatii scrise, difuzate pe calea undelor sau prin alte mijloace de comunicare in masa." Din fericire pentru Ion Coja, el nu s-a nascut in Austria, ci in Romania, unde incalcarea evidenta a legii nu pare sa deranjeze pe nimeni.
Cel mai grav insa (cu atat mai mult cu cat autoritatile nu s-au sesizat) este faptul ca Ion Coja instiga, intr-unul din textele sale, la initierea unui nou Holocaust. Cum altfel putem interpreta vorbele sale: "... poate ca alta data il vom face pe Holocaust, si-l vom face ca lumea, cu acte-n regula! Cu martori, cu documente, cu victime garantate, ce mai?! Cu tot tacamul!" Inteleg ca libertatea de exprimare ii permite dlui Coja sa afirme orice ii trece prin minte despre orice subiect, dar ridiculizarea unui eveniment tragic in care si-au pierdut viata peste sase milioane de oameni demonstreaza nerusinarea domniei sale si depaseste orice limita a bunului simt. Cel mai trist este insa faptul ca atitudinea autoritatilor este una de ignorare si de minimalizare a gravitatii afirmatiilor profesorului Coja. Nu pot sa interpretez aceasta atitudine decat ca pe o dovada de antisemitism a institutiilor competente si incep sa cred ca recunoasterea oficiala a Holocaustului in Romania nu a fost decat un gest de "obligatie" fata de statele europene care au luat atitudine in fata negationismului. In principiu, inteleg independenta care ar trebui sa caracterizeze hotararile Parchetului; ceea ce mi se pare ciudat insa este ca, de fiecare data, "lucrarile" initiate de Parchetul General in problema despre care vorbim au avut aceeasi finalitate - neinceperea urmaririi penale - , de parca totul ar fi fost decis apriori, la comanda.
In consecinta, va rog sa precizati, doamna Procuror General:
De ce nu este tras la raspundere Ion Coja pentru negarea Holocasutului, avand in vedere ca acest lucru este interzis prin lege?
Solicit raspuns in scris.
Raymond LUCA
Senator PNL
9 iunie 2009
Adresata: Domnului ministru Gheorghe POGEA, Ministerul Finantelor Publice
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul intrebarii: nerambursarea la timp a TVA-ului catre exportatori
Incepand cu 1 ianuarie 2007, odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, regulile privind TVA s-au schimbat, in vederea alinierii la regulile comunitare. Daca pana la aderare, exportatorii romani erau scutiti de TVA, de la 1 ianuarie 2007 exporturile in UE s-au transformat in livrari intracomunitare, purtatoare de TVA.
La 1 ianuarie 2008 s-a revenit la regimul clasic de rambursare, care se bazeaza pe incadrarea firmelor intr-o clasa de risc fiscal. Problema principala este ca statul (prin Administratia Fiscala) intarzie foarte mult rambursarea TVA-ului catre exportatori, fapt ce ii pune pe acestia in situatia de a nu-si putea plati furnizorii interni. Aceasta amanare reprezinta ea insasi o cauza de blocaj, orice intarziere aducand prejudicii financiare grave exportatorilor. Potrivit Codului Fiscal, termenul legal de rambursare este de 45 zile. Schimbarea metodologiei de rambursare a taxei cauzeaza astfel firmelor exportatoare blocaje financiare.
Nerambursarea la timp a TVA-ului are consecinte dintre cele mai grave pentru economia romaneasca, cum ar fi: reducerea numarului de exportatori si relocarea multor firme multinationale in tari ca Ungaria sau Bulgaria, unde rambursarile pentru TVA au un parcurs mult mai rapid.
In consecinta, domnule ministru, va rog sa precizati:
Ce masuri va lua Ministerul de Finante pentru a asigura rambursarea la timp (maximum 45 zile) a TVA-ului pentru exportatori?
Solicit raspuns in scris si verbal.
Raymond LUCA
Senator PNL
9 iunie 2009
Adresata: Domnului ministru Mihai STANISOARA, Ministerul Apararii Nationale
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate.
Obiectul intrebarii: Transferarea unor suprafete de teren in proprietatea publica a comunei Giroc, judetul Timis
In anul 2007 a fost transmisa, prin H.G. nr 426/2007, o suprafata de teren din proprietatea publica a statului si administrarea Ministerului Apararii in proprietatea comunei Giroc, din judetul Timis. Respectiva suprafata de teren a fost pusa la dispozitia Comisiei Locale de fond funciar conform limitelor teritoriale, pentru fiecare localitate, dupa cum urmeaza: Giroc - 76,31 ha si Chisoda - 44,14 ha. Pe aceste suprafete au fost puse in posesie persoanele validate care au putut dovedi cu extrase de carte funciara vechiul amplasament.
Pentru restul persoanelor validate s-a revenit cu solicitare la Ministerul Apararii Nationale, in vederea transmiterii altor suprafete de teren ce se afla in administrarea acestei institutii, dar se regasesc pe teritoriul administrativ al comunei Giroc. Ministerul Apararii a concluzionat imposibilitatea realizarii transferului solicitat.
In consecinta, va rog sa precizati, domnule ministru:
1. Cand vor fi transferate cazarmile 1406 si 1306 Giroc in proprietatea publica a Comunei Giroc si sub administrarea Consiliului Local?
2. Cand veti dispune dezafectarea poligonului de instruire Chisoda si transmiterea acestuia in proprietatea publica a comunei Giroc?
Mentionez ca masurile de mai sus sunt imperios necesare, intrucat suprafetele solicitate sunt pe deplin justificate pentru a acoperi aproape in totalitate validarile Comisiei Judetene de fond funciar.
Solicit raspuns in scris.
Raymond LUCA
Senator PNL
22 iunie 2009
Adresata: Domnului ministru Ion Bazac, Ministerul Sanatatii
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul intrebarii: problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist (TSA)
La data de 9 martie 2009 am adresat Ministerului Sanatatii o interpelare cu privire la problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist. In raspunsul transmis de minister la data de 20.03.2009, au fost enumerate o serie de obiective pe care institutia mai sus amintita le avea cu privire la problematica persoanelor care sufera de acest tip de tulburari, printre aceste obiective fiind:
- identificarea numarului de copii/adulti cu autism si distributia lor regionala;
- stabilirea unui procedeu standard de raportare trimestriala a cazurilor de autism;
- elaborarea unor protocoale standard de referire a cazurilor;
- crearea unui Centru de Zi Pilot;
- formarea unui sistem de acreditare a profesionsitilor care ofera servicii de interventie comportamentala, sociala si emotionala copiilor cu autism;
- campanie de informare a populatiei cu privire la autism;
- dezvoltarea a 5 servicii/departamente regionale de evaluare complexa a copiilor cu autism in cadrul serviciilor Centrelor de Sanatate Mintala, la care pot avea acces toti copiii.
In consecinta, domnule ministru, va rog sa precizati, punctual, cate obiective (din cele care au fost enumerate in raspunsul ministerului) au fost puse in aplicare in cele sase luni care s-au scurs de la interpelarea pe care v-am adresat-o.
Solicit raspuns in scris.
Raymond LUCA
Senator PNL
7 septembrie 2009
Adresata: Doamnei ministru Ecaterina Andronescu
De catre: Domnul senator Raymond Luca, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul intrebarii: problematica copiilor diagnosticati cu tulburari din spectrul autist
In cadrul sedintei Senatului din data de 16 martie 2009, am adresat Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii o intrebare cu privire la problematica legata de copiii diagnostiati cu tulburari din spectrul autist. Potrivit raspunsului formulat de minister, institutia colaboreaza cu Asociatia Reninco in vederea construirii unei strategii nationale privind invatamantul copiilor cu cerinte educationale speciale, care include masuri concrete de elaborare si aprobare de acte normative referitoare la copiii cu autism, module de formare a personalului didactic care integreaza copiii cu autism in clase si a cadrelor didactice care realizeaza terapiile specifice, precum si posibilitatea alocarii unui numar suficient de posturi didactice pentru specialistii de care este nevoie in educatia copiilor cu autism.
Va rog sa precizati, doamna ministru, ce masuri concrete au fost luate de ministerul pe care il conduceti in vederea atingerii obiectivelor mentionate in raspunsul dumneavoastra?
Solicit raspuns in scris.
Raymond Luca
Senator PNL
7 septembrie 2009
Adresata: Domnului ministru Cristian Diaconescu, Ministerul Afacerilor Externe
De catre: Domnul senator Raymond Luca, circumscriptia electorala 43, colegiul electoral 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: problemele financiare cu care se confrunta consulatele Romaniei din America de Nord
Relatiile României cu SUA si Canada sunt, fara îndoiala, extrem de importante, iar reprezentarea diplomatiei românesti pe continentul nord-american este de o însemnatate strategica. În aceste conditii, tin sa semnalez situatia grava cu care se confrunta consulatele generale ale României în aceasta zona.
Cel mai bun exemplu este cel al Consulatului General al României de la Montreal (desi situatia este aceeasi si la consulatele din Chicago, Toronto si Los Angeles), a carui chirie nu a fost platita de aproape trei luni. În mod evident, ordinul de evacuare nu va întârzia foarte mult. Mai mult, chiriile apartamentelor personalului diplomatic nu au fost platite, în conditiile în care contractele de închiriere au fost renegociate la un pret mai mic cu 10%. Situatia este cu atât mai grava cu cât veniturile realizate de consulat se ridica la suma de 430,000 de dolari canadieni/an din activitati consulare, iar costurile desfasurarii activitatii se ridica doar la 300,000 CAD/an, incluzând atât salariile celor patru diplomati, cât si chiria sediului si chiriile locuintelor de serviciu. Consulatul ar putea practic sa se auto-finanteze; mai mult, ar putea sustine bugetul MAE cu diferenta dintre venituri si cheltuieli!
Situatia grava în care se gaseste Consulatul României de la Montreal este însa cauzata de prevederile Legii Bugetului de Stat al României si de traseul greoi al banilor între ministerul român de Externe si consulatele din afara tarii. Astfel, banii obtinuti din activitatile consulare din Montreal sunt virati la Trezoreria Ministerului de Finante în CAD, se schimba apoi în RON, ajung la Ministerul de Externe si, în cele din urma sunt virati în Canada, în USD, fiind schimbati apoi în CAD. Nu trebuie sa fii economist ca sa-ti dai seama ca, în acest fel, se înregistreaza pierderi foarte mari – aproximativ 15-20% din valoarea veniturilor colectate, prin succesivele schimburi valutare. Însusi ministrul român de Externe, domnul Cristian Diaconescu, a declarat ca aceste pierderi ajung la aproape 13 milioane RON/an!! Mai mult, nu mai departe de saptamâna trecuta, domnia sa a declarat ca salariile diplomatilor vor fi platite în RON. În locul acestei masuri nedrepte (practic, pierderea se transfera de la institutie la diplomat), situatia financiara a acestor consulate ar putea fi reglementata mult mai usor. O prima solutie ar fi aceea a unei reconcilieri financiar-contabile între MAE si Trezoreria Ministerului de Finante (lunar, trimestrial, anual), în asa fel încât sumele rezultate din activitatile consulare sa ramâna la consulate, ca o cota parte a bugetului MAE. O alta solutie ar fi aceea a cresterii sumelor pe care consulatele le pot retine din veniturile pe care le obtin în urma activitatilor consulare. Amintesc aici, spre consultare, OUG 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora, Legea 198/2008 sau Legea 500/2002 privind finantele publice, care ar putea fi modificate în consecinta.
Asadar, solutii exista. Trebuie sa existe însa si bunavointa, mai ales în conditiile în care un nou scandal este ultimul lucru de care are nevoie diplomatia româneasca în acest moment.
Nu cred ca e nevoie sa adaug faptul ca, în cazul unei eventuale închideri a cconsulatelor românesti din America de Nord, consecintele ar fi extrem de grave pentru diplomatia româneasca.
Totodata, necesitatea reprezentarii intereselor românesti în Canada pe de-o parte si imposibilitatea, din punct de vedere financiar, a deschiderii unui consulat în Vancouver, ma determina sa propun Ministerului de Externe deschiderea a trei consulate onorifice în Canada, în urmatoarele locatii, în care exista comunitati românesti însemnate ca numar:
- Quebec Ville (Quebec);
- Calgary (Alberta);
- Vancouver (British Columbia).
Aceasta masura ar fi cu atât mai benefica cu cât se apropie data alegerilor prezidentiale, iar cetatenii români din Canada pot vota si în cadrul consulatelor onorifice.
În consecinta, va rog sa precizati, domnule ministru:
De ce Ministerul de Externe nu simplifica traseul banilor virati de consulatele românesti din strainatate, având în vedere ca succesivele schimburi valutare duc la mari pierderi din suma initiala?
De ce s-a luat decizia ca salariile diplomatilor români sa fie platite în RON, transferând astfel pierderea financiara de la institutie la diplomat?
De ce nu se procedeaza la cresterea sumelor pe care le pot retine consulatele din veniturile obtinute în urma activitatii consulare?
Solicit raspuns în scris.
Raymond LUCA
Senator PNL
7 septembrie 2009
La data de 4 august 2009, Teodor Maries – presedintele presedintele Asociatiei “21 Decembrie” – a intrat în greva foamei, acesta nefiind altceva decât un gest disperat al unui cetatean ale carui drepturi au fost în mod flagrant încalcate. Teodor Maries a solicitat Curtii Europene pentru Drepturile Omului o copie dupa dosarul Revolutiei. Se cunosc foarte bine urmarile acestei cereri – CEDO a trimis o parte din documente, urmând ca statul român sa elibereze copia integrala. La 17 septembrie 2009, CEDO a trimis o noua adresa catre agentul guvernamental, prin care reitera ca întregul dosar sa fie pus la dispozitia Asociatiei. Dupa medierea de la Cotroceni, Procurorul General al României, doamna Laura Codruta Kovesi, a afirmat ca va xerocopia dosarul integral si-l va trimite agentului guvernamental pentru a fi remis catre CEDO. Materialul a plecat catre CEDO abia miercuri, 21 septembrie. Termenul pâna la care puteau fi trimise aceste dosare era 17 septembrie. De la aceasta data încolo, nici un document nu mai poate fi primit de Curte decât cu aprobarea speciala a presedintelui.
În calitatea mea de presedinte al Comisiei pentru Revolutionarii din Decembrie 1989, solicit tuturor autoritatilor competente sa intervina în rezolvarea acestei situatii, care risca sa devina una tragica, având în vedere ca viata unui om este în pericol. Totodata, cer Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie sa respecte legea si sa permita accesul domnului Maries la aceste dosare. Într-un stat ce se pretinde a fi democratic nu este normal ca un cetatean sa recurga la un asemenea gest pentru ca drepturile sa-i fie respectate.
Raymond LUCA
Senator PNL
Presedintele Comisiei pentru Revolutionarii din Decembrie 1989
12 octombrie 2009
Adresata: Domnului ministru Attila Cseke
Ministerul Sanatatii
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: retragerea licentei Institutului Cantacuzino
În 2002 a fost aprobata legea nr. 336, în care se stipuleaza ca 1 ianuarie 2004 este termenul limita pâna la care administratiile societatilor producatoare de medicamente si seruri au obligatia sa îndeplineasca criteriile GMP (good manufacturing practice) impuse de Uniunea Europeana. Potrivit unor calcule estimative, pentru îndeplinirea acestor criterii (în principal, este vorba despre retehnologizarea liniilor de fabricatie) sunt necesare aproximativ 9,6 milioane de euro.
Având în vedere ca legea îl vizeaza în mod direct si din cauza faptului ca nu a dispus de suma necesara pentru aceste investitii, Agentia Nationala a Medicamentului a retras licenta Institutului Cantacuzino. Drept urmare, acesta nu va mai putea produce vaccinuri. Reamintesc faptul ca Institutul Cantacuzino este singurul producator de vaccinuri din tara noastra si ca, printre produsele injectabile la care se renunta temporar sunt vaccinurile antigripal, BCG, antirabic si antitetanic. Mai mult, peste 450 de angajati vor fi trecuti în somaj. Totodata, unele vaccinuri vor fi importate, acest lucru contribuind la cresterea cheltuielilor bugetare.
În consecinta, domnule ministru, va rog sa precizati:
Ce solutie de sprijin financiar are în vedere Ministerul Sanatatii pentru rezolvrea situatiei în care se afla Institutul Cantacuzino? Pâna la gasirea unei solutii financiare, de ce nu se procedeaza la o derogare de la cerintele GMP pentru Institutul Cantacuzino?(In Cehia si Bulgaria institutiile echivalente functioneaza fara GMP, pâna la modernizarea liniilor de productie.)
Ce se va întâmpla daca se stopeaza temporar (pâna la importarea vaccniurilor) vaccinarea BCG (antituberculoza), în conditiile în care în România sunt aproximativ 25.000 de persoane care sufera de aceasta boala? De asemenea, ce se va întâmpla daca se stopeaza vaccinarile antirabic si antitetanos, în conditiile in care, anual, mii de oameni sunt muscati de câinii vagabonzi numai în Bucuresti?
Solicit raspuns în scris.
Raymond Luca
Senator PNL
22 februarie 2010
Adresata: Domnului Emil BOC, Prim ministru
Guvernul României
De catre: Domnul senator Raymond LUCA, circumscriptia electorala nr. 43, colegiul uninominal 2, Strainatate
Obiectul interpelarii: afirmatiile denigratoare ale ministrului român de Externe în legatura cu comunitatea rroma
În urma cu trei saptamâni, domnul Teodor Baconschi, ministrul român de Externe, a facut niste afirmatii nedemne de functia pe care o ocupa. Într-o discutie purtata cu secretarul de stat francez Pierre Lellouche, despre comunitatea româna din Franta, domnul Baconschi si-a exprimat opinia conform careia “avem niste probleme fiziologice, naturale, de infractionalitate în sânul unoara dintre comunitatile românesti, în special în rândul comunitatilor cetatenilor români de etnie rroma.”
Afirmatiile domniei sale au stârnit, pe buna dreptate, un val de indignare din partea opiniei publice, a societatii civile, dar si a presei straine. Prin aceste afirmatii, prin care practic asociaza infractionalitatea cu etnia, se aduce atingere întregii comunitati rrome (cetateni români) si se încalca flagrant legislatia româneasca si europena în domeniul drepturilor omului si nondiscriminarii.
În consecinta, domnule prim ministru, va rog sa precizati în ce masura considerati ca domnul Teodor Baconschi merita sa reprezinte în continuare diplomatia româneasca, date fiind afirmatiile sale la adresa unor cetateni români?
Solicit raspuns în scris.
Raymond Luca
Senator PNL
8 martie 2010
Probabil ca pentru multi dintre cetatenii de buna credinta ai României vestea numirii domnului Daniel Funeriu în functia de ministru al Educatiei a fost însotita de speranta ca, în sfârsit, sistemul de învatamânt din tara noastra va iesi din impasul în care se afla de atâta amar de vreme.
Scolit în afara tarii, cu rezultate deosebite si cu un CV impresionant, domnul Funeriu promitea – cel putin prin experienta sa occidentala – sa faciliteze integrarea profesionala a tinerilor întorsi de la studiile din strainatate sau, de ce nu, a cetatenilor români din Diaspora care aleg sa revina în locurile natale. Este binecunoscut faptul ca, de multe ori, birocratia de pe piata muncii din România, dar si legislatia precara în domeniu cauzeaza mari dificultati la angajare pentru cei care revin în tara cu intentia laudabila de a aplica aici tot ce au învatat în afara.
Domnul Funeriu stie prea bine ce înseamna sa fi studiat si trait în strainatate si cum este revenirea în tara. Tocmai de aceea e de asteptat ca domnia sa sa-si aplece atentia asupra acestei probleme reale cu care se confrunta din ce în ce mai multi români.
În acest context, doresc sa-i supun atentiei cazul domnului Marius Sebastian, nascut la 22 ianuarie 1956 la Iasi, care a parasit România în 1980, stabilindu-se în Germania. De profesie designer, domnia sa a înfiintat, în 1989, în Germania, propria firma de design industrial si a câstigat numeroase premii internationale în domeniu.
În ianuarie 2010, domnul Marius Sebastian a fost contactat de Senatul Universitatii de Arte “George Enescu” din Iasi, în vederea încadrarii sale în corpul de specialisti ai universitatii, la specializarea Design. În ciuda experientei bogate a domnului Sebastian în afara granitelor tarii, a întâmpinat probleme la angajarea sa în cadrul Universitatii de Arte. Astfel, în cartea sa de munca nu poate fi mentionata ca vechime activitatea desfasurata în strainatate. Totodata, salarizarea domniei sale nu poate fi încadrata ca valoare la nivelul vechimii de 29 de ani, lucru care l-ar îndreptati la obtinerea unei retributii corespunzatoare pregatirii si calificarii sale în timp. Salarizarea fara grupa de vechime este prea mica în raport cu valoarea prestata de acest specialist si de experienta pe care o poate aduce cu sine, ca angajat al Univeristatii de Arte “George Enescu” din Iasi. Astfel, în luna februarie 2010, domnul Marius Sebastian a primit un salariu net de 470 de lei, cu siguranta mai mic decât salariul portarului universitatii…
Acesta este un singur exemplu, dar sunt convins ca exista o multime de alte cazuri similare.
În consecinta, fac un apel la domnul Daniel Funeriu nu numai în numele lui Marius Sebastian, ci si în numele tuturor cetatenilor români care doresc sa revina pe meleagurile natale, care au pregatirea si experienta necesare pentru a contribui la dezvoltarea societatii românesti, dar care nu pot face nici unul din aceste lucruri pentru ca nu li se acorda aceasta sansa. Nu exista nici o scuza pentru incapacitatea guvernului român de a atrage înapoi în tara specialistii. Chiar la audierea sa în fata comisiilor parlamentare de specialitate, domnul Funeriu a anuntat un program pentru întoarcerea elitelor în tara. Din pacate, nu toate elitele au avut sansa de a reveni direct în functia de ministru…
Raymond Luca
Senator PNL
29 martie 2010
18. PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL
CAMERA DEPUTATILOR
Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Parlamentul României adopta prezenta lege:
Articol unic. – Se elimina textul de la art. 1, alin. (2), lit. b: “Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenta si interesele Statului, publicata în Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941.”