Dialog cu Florin Predescu
La sfarsitul lunii Ianuarie 2009, domnul Florin Predescu, publicist la ziarul Tribuna din Sibiu, a solicitat d-lui Raymond Luca raspunsuri la cateva intrebari. Redam in continuare continutul acestui dialog.
Recent am avut onoarea sa il intalnesc pe Domnul Raymond Luca, recent ales senator pentru diaspora din America. L-am rugat sa-mi raspunda la cateva intrebari in exclusivitate pentru cotidianul Tribuna.
In perioada 1992-1996 ati fost deputat de Sibiu. Ce v-a determinat sa sa va intoarceti in Parlamentul Romaniei?
Ce m-a determinat? Rezultatul alegerilor m-a determinat, caci daca nu eram ales nu ma mai intorceam nicaieri. Banuiesc ca ati vrut sa ma intrebati ce m-a determinat sa candidez. Am acceptat sa candidez dupa o nu stiu cit de matura, dar sigur framintata chibzuinta. Nu mi-a fost usor sa accept. Aveam o existenta foarte linistita in America, o cariera profesionala care mi-a dat satisfactii deosebite si o slujba sigura chiar si-n aceste momente de criza, ceea ce nu-i putin. Basca bine platita. Ce m-a determinat totusi in ultima instanta? Cred ca microbul politicii de care nu am reusit sa scap in toti acesti 12 ani de cind traiesc in America si constiinta faptului ca abia acum as putea fi un (mai) bun politician decit in tinerete. Azi pot spune ca sunt un om cu experienta, un om care a acumulat suficiente cunostinte in domenii variate, care sa ma faca util societatii romanesti.
Alegerea reprezentantilor romanilor din afara tarii apare ca un debut in politica romaneasca. Care ar fi prioritatile pe agenda Dvs de lucru ?
Asa este, pentru prima oara romanii din diaspora au posibilitatea sa-si aleaga reprezentanti in Parlament. Prioritatile mele sunt si prioritatile lor. Astfel, o prima tema de activitate o reprezinta chiar legea electorala care a nemultumit pe multi, iar pe noi cei din diaspora ne-a limitat accesul la vot prin obstacolele administrativ-birocratice impuse de lege. O alta tema o reprezinta redobindirea proprietatilor confiscate de statul roman. Stiu ca recent a fost promulgata o lege nedreapta prin care se incearca stoparea acestui proces firesc de reparare. Procesul de retrocedare va continua fie ca stinga politica o doreste sau nu, ori la CEDO, ori in justitia romana fostii proprietari isi vor dobindi avutul confiscat, sau vor sili statul roman la ample despagubiri. Eu doresc sa completez acest proces de despagubire cu acele cazuri in care romanii au fost siliti sa-si vanda la pret de batjocura proprietatile ca sa poata imigra. Mai am in planurile mele si o serie de initiative care sa ajute romanii-canadieni. Este vorba de un tratat bilateral intre tara noastra si Canada prin care sa fie recunoscuta vechimea de pensionare in meserii / profesii similare in asa fel incit o vechime in profesia de inginer in Romania sa conteze la acelasi nivel de incadrare social-profesionala in Canada. Exista precedente create, tratate incheiate de Canada cu alte state est-europene. Tot bazata pe un precedent este si initiativa de-a acredita / recunoaste printr-un tratat bilateral diplomele obtinute in sistemul de educatie romanesc in Canada. In masura posibilitatilor si mai ales al succesului pe care l-as obtine in cazurile de mai sus, cele doua initiative pot fi extinse si in alte state din cadrul circumscriptiei 43, mai putin in UE unde guverneaza alte reguli.
Va aflati intre doua lumi: cea din tara si cea din afara tarii. Cum vedeti o mai stransa legatura dintre cele doua Romanii ?
Legaturile se fac intre oameni. Iar aceste legaturi se fac astazi foarte lesnicios, fie ca-i vorba de investitii, de actiuni culturale, de turism, de orice vreti dvs. Sigur ca azi inca mai exista doua Romanii in mentalitatile unora dintre noi. Rolul unuia ca mine este sa faca ca aceste diferente de mentalitate, culturale sa le zicem, sa dispara incet, incet, sau macar sa-si piarda din stridenta. Si aici nu este vorba doar de schmbarea celor de acasa, asa cum poate a fost mai frecvent adusa in dezbaterea publica. Eu observ de multe ori un radicalism si un conservatorism (explicabil in multe privinte, desigur) mai agresiv la unii dintre noi, cei din diaspora.
Cum veti reusi sa va achitati de acest mandat avand in vedere o zona electorala destul de intinsa, "enorma" asa cum o numea ziaristul Petru Clej intr-un interviu anterior cu Dvs.?
Cum voi reusi o vor spune alegatorii la urne la urmatoarele alegeri (daca voi mai candida). Pina atunci mi-o pot spune in fiecare zi la orice ora prin intermediul paginii de web, www.raymondluca.com, unde le astept opiniile, sugestiile, ideiile de colaborare, interventiile, doleantele, observatiile.
Daca insa va referiti la problemele logistice generate de enormitatea geografica a circumscriptiei 43 aici desigur se ridica mai multe aspecte. Unul este de ordin financiar. Eventualele mele deplasari costa foarte mult contribuabilul roman. Si accentuez pe acest aspect: bugetul din care sunt platit eu si din care s-ar plati eventulalele mele deplasari este creat prin contributia romanilor care NU m-au votat si pe care NU ii reprezint. De aici apare o contradictie spinoasa, macar pentru constiinta mea: cum sa pretind bani sa ma deplasez in toate colturile pamintului, suportat fiind de niste cetateni care nu vad nici un interes imediat in aceasta cheltuiala? Iar daca mai adaugi si precaritatea financiara a statului roman in timp de criza, chestiunea devine una greu de rezolvat. Deci cu siguranta va fi dificil sa-mi vad electoratul fata in fata prea curind. Va trebui sa compensez aceasta lipsa printr-o comunicare asiduua prin Internet, cea mai accesibila solutie. Numai ca acasta comunicara este biunivoca, deci invit cititorii dvs din diaspora sa ma contacteze prin pagina de web mai sus amintita.
Una din preocuparile Dvs. vizeaza si destinul romanilor doritori de a se intoarce acasa. Care ar fi sprijinul real al guvernului Romaniei in cazurilor de repatriere?
Cred ca este un pic cam mult sa pretind ca ma ocup si de destinul oamenilor. Incerc sa ajut pe cit pot si eu. In al doilea rind eu nu pot sa vorbesc in numele guvernului Romaniei, odata pentru ca nu sunt membru in guvern si a doua oara pentru ca fac parte din opozitie. Pot doar sa sper ca guvernul va fi pregatit sa primeasca valurile de imigratie romaneasca plecate la munca in Vestul Europei si care acum, datorita crizei economice, vor dori sa se intoarca acasa. In programul meu de campanie faceam propunerea constituirii unui departament unic care sa se ocupe de romanii din strainatate, inclusiv de cei care vor sa se repatrieze. Este necesara o politica coerenta, care sa raspunda unei problematici specifice si care va deveni foarte presanta in foarte scurt timp. Actualul guvern nu a avut (inca) in vedere acest fapt, sau nu cunosc eu. In schimb stiu ca si dvs ca a creat 3 noi ministere, intre care si cel al turismului. Posibil sa-i fi considerat "turisti" pe cei ce urmeaza sa se intoarca in tara alungati de criza economica ...
As dori in final sa transmit un salut sibienilor pe care nu i-am uitat niciodata si carora le promit sa ne revedem cit de curind!
================================================
Dialog cu Vasile Bouleanu
La mijlocul lunii Ianuarie 2009, domnul Vasile Bouleanu, publicist la ziarul Romanian Tribune din Chicago, a solicitat d-lui Raymond Luca raspunsuri la cateva intrebari. Redam in continuare continutul acestui dialog.
Care este motivul care va impins sa candidati in colegiul 43?
Nu am fost impins de nimeni, am doar fost solicitat sa candidez de catre conducerea PNL. S-a considerat probabil ca imbin calitati necesare unei candidaturi de succes: pe de-o parte am o experienta politica verificata, am fost deputat liberal in legislatura 1992-1996, si pe de alta parte, sunt un om realizat in SUA unde traiesc de mai bine de 12 ani. Pentru mine a fost o deosebita onoare sa accept candidatura si in acest mod sa incerc sa servesc interesele diasporei romanesti din America de Nord, dar si de pe alte continente.
Ce experienta de /cu emigratia romaneasaca aveti?
Sincer, nu consider ca am o experienta foarte bogata in relatia cu diaspora romaneasca. Incerc sa inteleg, sa cunosc, sa ascult si sa ajut. Diaspora insasi este un concept deosebit de complex care impune abordari specifice in functie de multi factori. De exemplu, exista istoric vorbind mai multe valuri de imigrare, fiecare dintre ele avind motivatii distincte, de la una idealista, politica in timpul razboiului rece, la una pragmatica, pur economica in zilele noastre. Numai si dintr-o astfel de distinctie rezulta agende diferite de probleme pe care le au reprezentanti ai diverselor generatii de imigranti romani.
Sunt diferente apreciabile de problematica intre reprezentanti ai diasporei romanesti de pe continentul nord-american si cei din orientul mijlociu in functie de cultura locului, de modul de integrare in respectivele societati. Cu alte cuvinte, diaspora este ea insasi o lume diversa, complexa, cu o tematica de probleme la fel de variata si care necesita abordari specifice fiecarui grup in parte.
Care sunt in ordinea de prioritati interesele diasporei romane din colegiul 43 pe care doriti sa le aduceti in atentia Parlamentului Romaniei ?
Doresc sa-mi respect tematica anuntata in campania electorala si care tematica a rezultat din intilnirile si contactele avute in perioada de campanie. Deci prioritatile sunt exact cele anuntate deja: schimbarea / completarea legii electorale in asa fel incit se fie asigurat dreptul la vot al fiecarui cetatean roman; organizarea unui departament unic in cadrul MAE care sa se ocupe de problematica diasporei prin masuri si politici coerente; completarea legislatiei privind retrocedarile proprietatilor abuziv confiscate de catre statul roman cu acele cazuri in care fostii proprietari au fost santajati sa-si vinda proprietatile la preturi derizorii ca sa poata imigra. Un capitol aparte l-am rezervat unor initiative cu care sper sa ajut diaspora romanesca din Canada. Este vorba de recunoasterea vechimii pentru pensie printr-un acord bilateral romano-canadian (exista precedente cu alte state est-europene) si totodata demararea unui proces de acreditare / recunoastere de studii intre Romania si Canada, unde iarasi ma bazez pe un precedent. In masura in care voi fi sprijinit de autoritatile de la Bucuresti si de cele canadiene si voi avea succes cu aceste initiative, atunci voi avea curaj sa incerc extinderea initiativelor si pentru romanii din alte state din cadrul circumscriptiei 43.
Credeti ca legea electorala va putea fi modificata la timp in sensul respectarii dreptului cetatenilor romani sa voteze cu sau fara pasapoarte la zi dar si prin posta mai ales pentru cei ce sunt plecati la munca si numele lor sunt inca prezente pe listele in localitatea de domiciliu din Romania ?
Este evident nevoie ca legea electorala sa fie schimbata. La fel de evident este si faptul ca un document de calatorie nu poate tine loc de certificat de roman. Este nevoie de un alt document, care sa nu expire niciodata. Legea electorala trebuie sa permita romanilor sa voteze nu sa-i impiedice, asta ar trebui sa fie principiul care sa guverneze legea electorala. Avem timp s-o facem mai buna, fara nici o indoiala. La audierile ministrilor Nica si Diaconescu am obtinut promisiunea lor ca vor sprijini o lege care sa permita cetatenilor romani sa voteze prin corespondenta si / sau online, sau prin mandat, as mai adauga eu.
Listele de alegatori vor trebui actualizate si vor trebui sa create liste in colegiile din cadrul circumspriptiei 43, adica in strainatate. Doar asa vom putea pretinde o reprezentare corespunzatoare, adica (probabil) mai multi deputati si senatori pentru diaspora. Spun asta pentru ca am citit mai multe opinii care sustin ca diaspora este sub-reprezenatata numeric.
Totusi, pentru orice eventualitate, va sfatuiesc pe dvs si cititorii dvs sa va reinnoiti pasapoartele romanesti caci nu se stie niciodata.
Cum planuiti sa tineti legatura cu noi ?
Mi-ar place sa cred ca voi putea fi prezent cit mai des in comunitatile romanesti din circumscriptie, dar este greu de crezut. Este o circumscriptie uriasa, care acopera mai multe continente, iar bugetul este asa cum este. In plus, pina la ora asta nu exista prevederi regulamentare ale Senatului (nici ale Camerei Deputatilor din cite stiu) care sa reglementeze modul in care parlamentarii diasporei isi vor exercita mandatul. In scurta perioada cit am fost in tara in decembrie pentru depunerea juramintului si votul de investitura al guvernului am discutat si cu personalul de specialitate din aparatul Senatului ca sa pregateasca un studiu comparativ in care sa prezinte modul in care isi exercita mandatul senatori alesi de catre diaspora in alte tari europene precum Italia, Franta. Intr-o forma sau alta aceasta chestiune va fi rezolvata, dar nu vreau sa va faceti iluzii, mai ales in timp de criza financiara, ca atit eu cit si ceilalti parlamentari ai diasporei vom zbura catre toate colturile planetei la fiecare sfirsit de saptamina. Exclus. Sper ca in vacantele parlamentare sa pot organiza vizite in toate centrele importante unde traiesc romani. In rest ramine Internetul si emailul. Pe aceasta cale va anunt ca pagina mea de web, www.raymondluca.com, este in continuare activa si va ramine activa pe toata durata mandatului si ca pot primi mesajele dvs prin intermediul ei.
Veti calatori in comunitatile romanesti coordonat cu Deputatul Mircea Lubanovici, partener in colegiul 43? (Este Raymond Luca pentru Lubanovici?)
Nu exclud ca in masura in care vom avea teme si proiecte comune sa-mi coordonez programul cu dl. deputat Lubanovici. Altfel, eu sunt pentru romani, inclusiv pentru dl. Lubanovici.
Doriti sa faceti un comentariu sau sa transmiteti un mesaj catre romanii pe care ii reprezentati?
Am credinta ca orice om care se antreneaza in activitatea politica o face dintr-un sentiment de responsabilitate si mai ales pentru ca vrea sa faca bine cit mai multor oameni. Acelasi sentiment ma anima si pe mine, iar dv, cei din diaspora, veti fi judecatorii. Mai promit sa nu intru in obisnuitele conflicte politicianiste atit de caracteristice vietii politice dimbovitene, ci sa urmaresc o singura tinta: interesele diasporei romanesti.
================================================
Extrase din materialui pregatit pentru interviul acordat de Raymond Luca lui Bogdan Feldman (ziarului SIBIANUL, 11 septembrie 2006)
1. Care a fost activitatea dvs. pana la plecarea in SUA? (ar fi perfecta o scurta biografie; ex: unde sunteti nascut? Ce studii ati urmat? Cum a evoluat viata dvs. personala si profesionala? etc.).
2. Cum ati intrat in politica?
3. Cum ati ajuns parlamentar?
4. Ce ne puteti povesti despre mandatul dvs. de deputat?
5. Cum ati plecat in SUA si de ce?
6. Cu ce va ocupati in SUA?
7. Mai aveti legaturi cu Romania? Dar cu viata politica de aici?
8. Veniti in vizite in tara?
9. Cum sunt SUA in comparatie cu Romania?
1. Care a fost activitatea dvs. pana la plecarea in SUA? (ar fi perfecta o scurta biografie; ex: unde sunteti nascut? Ce studii ati urmat? Cum a evoluat viata dvs. personala si profesionala? etc.).
M-am nascut la data de 17 octombrie 1954 in orasul Ekaterinburg, in Rusia. La scurt timp, parintii mei, studenti in acea perioada, s-au intors in tara aducandu-ma binenteles si pe mine.
Am copilarit in Bucuresti, in cartierul Floreasca, acolo unde locuiau ai mei si in vacante la Iasi de unde erau bunicii din partea tatalui. Scolile, generala si liceul, le-am urmat in cartier, respectiv “generala nr. 10” si liceul “I.L. Caragiale”. Am urmat A.S.E.-ul, facultatea Economia Industriei dupa ce mi-am satisfacut stagiul militar TR (prima promotie cu armata inainte de facultate) la o unitate de vanatori de munte din C-lung Muscel.
Intre 1978 si 1982 am lucrat in Centrala Industriei Bumbacului intr-un atelier de proiectare ergonomica, ocazie cu care am ajuns in mai multe rinduri si in judetul Sibiu, judet bine reprezentat in industria de profil prin unitatile din Medias, Cisnadie si Talmaciu. In special la Medias am petrecut multe zile de deplasare si marturisesc si azi, dupa atitia ani, ca daca mi-e dor de ceva de-atunci, ei bine, mi-e dor de cantina tesatoriei din localitate!
Din 1982 si pina in 1990 am lucrat intr-un institut de proiectari din industria alimentara, COCB, unde am fost sef de proiect pentru normative de munca in industria produselor zaharoase, zaharului, tutunului, etc.
In 1978 imediat dupa terminarea facultatii m-am casatorit cu prietena din anii de studentie, Irina, la rindul ei absolventa A.S.E., faculatatea de Relatii Internationale. In 1979 s-a nascut Laurentiu, iar in 1981 Ioana.
2. Cum ati intrat in politica?
Am intrat in politica odata cu revolutia din decembrie ’89. Am fost participant la revolta din Piata Universitatii din data de 21 si apoi, in 22 decembrie mi-am condus colegii si pe multi alti participanti din sectorul 5 zona industriala catre sediul CC si mai tirziu la Televiziune. Asa am ajuns sa fiu ales presedinte ... FSN pe institut. Prima alegere libera, primul succes! Un amanunt: nu am solicitat si nici nu voi solicita vreodata certificat de revolutionar! Imi ajunge onoarea ca atunci, in seara lui 21 am devenit membru in Asociatia “21 Decembrie”.
La inceputul lui ianuarie ’90 am devenit membru fondator al PNL. De ce PNL? Probabil pentru ca in primul rind am fost un mare pasionat de istorie si oricit a fost istoria noastra de cenzurata si tot razbatea, chiar si din manualele oficiale, rolul extraordinar pe care PNL si familia Bratianu l-au avut in crearea statului modern, european romanesc. Asta in pofida faptului ca nu a existat o traditie politica in familia mea, nici in perioada interbelica si nici in timpul regimului comunist. Istoric vorbind sunt primul membru de partid (oricare ar fi el) din familie!
Un alt motiv a fost indemnul pe care l-am primit de la un om extraordinar, un adevarat mentor pe care l-am avut in anii de dinainte de ’89. Este vorba de un coleg de institut, Nicolae Barbulescu, un fost detinut politic (14 ani!) si un om deosebit pe care n-am sa-l uit toata viata. Am avut multe de invatat de la el si ii voi fi pe veci recunoscator in sufletul meu.
Alaturi de alti liberali, foarte tineri pe vremea aia, precum Calin Popescu Tariceanu, Dinu Patriciu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu si inca altii, am activat in secretariatul executiv al PNL, fiind responsabil cu materialele de propaganda. Asa cum poate va aduceti aminte alegerile din ’90 au creat si prima ruptura in PNL. Imediat dupa alegeri s-a format PNL-AT (aripa tinara), care cuprindea pe cei amintiti mai sus, la care trebuie adaugat obligatoriu Horia Rusu, marele meu prieten, precum si Viorel Catarama, la ora aia un quasi-necunoscut. Eu am devenit directorul economic al noii formatiuni politice, luandu-se in consideratie meritele mele administrative dovedite in campania precedenta.
Motivul ruperii PNL poate fi pentru multi un conflict intre generatii si nu ar gresi prea mult. Pentru altii, mai putini ce-i drept, crearea PNL-AT a fost si un experiment, si anume: un curent politic nou, fara legatura cu liberalismul interbelic. Este vorba despre libertarianism. In primul rind Horia si mai apoi o parte din ceilalti, inclusiv eu, am fost atrasi de scoala filozofica si economica austriaca, dar mai ales de operele lui Ayn Rand si scoala economica din Chicago (Milton Friedman), precum si de reusitele guvernelor de dreapta din Chile si Argentina din acea perioada. Am rezumat sursele noastre de inspiratie in alcatuirea primelor programe politice si economice, la ultimele aducandu-si contributia Ilie Serbanescu si Mircea Cosea.
In plan personal ar fi de mentionat faptul ca imi incepusem cariera de om de afaceri. In 1990 impreuna cu alti fosti colegi de institut am fondat “Atlantic Import-Export”. Primul succes: exportul de bentonita din Muntii Apuseni in Bulgaria pentru industria vinului. Putin mai tirziu am devenit reprezentanta unei firme de brokeraj de la bursa londoneza de “commodities” (zahar, cafea) in Romania. Au fost ani fantastici cind munceam fara intrerupere de dimineata pina a doua zi dimineata si nu reuseam sa dorm decit in masina strabatind tara in lung si-n lat. Si cind nu ma ocupam de vandut zahar, sigur ma ocupam de organizarea PNL-AT in judete. Asa am ajuns din nou la ... Sibiu.
3. Cum ati ajuns parlamentar?
Ca sa ajungi deputat in PNL-AT trebuia conform statutului sa accepti sa candidezi si sa fi propus de un judet.
In mai 1992 a avut loc al doilea congres PNL-AT la Poiana Brasov (primul congres avusese loc in ’90 la Sinaia). La acest congres am fost ales membru in comitetul director (executivul partidului) si tot atunci delegatia membrilor PNL-AT din Sibiu mi-a propus sa candidez in acest judet. Am acceptat cu draga inima si iata de ce: asa cum am mai mentionat, umblam mult prin tara si ma ocupam si de organizarea partidului in judete. Nu era treaba usoara. In primul rind treabuia sa facem fata atacurilor din partea PNL care nu conteneau si in care eram descrisi ca niste tradatori, uneori securisti, ori comunisti sadea! Campania era sustinuta si in teritoriu prin media locala. Oamenii erau destul de reticenti. Chiar daca unii fusesera dezamagiti de performanta slaba a PNL la alegerile din mai ’90, nu se grabeau sa treaca cu mic cu mare la o alta formatiune. Pe de alta parte, la rindul nostru incercam sa fim cat mai selectivi. Descoperisem cu mare uimire ca teritoriu PNL era reprezentat de tot felul de oameni, multi cu un trecut prea putin glorios si nu doream sa repetam aceasta gresala doar din dorinta de-a avea cit mai multi membri, cit mai repede.
M-am implicat foarte activ in Sibiu pentru alegerile locale din primavara anului 1992 si am obtinut cele mai bune rezultate pe tara dintre toate organizatiile judetene PNL-AT. Am reusit atunci sa castigam primaria in 4 comune mari, tot atatia vice-primari si un numar impresionant de consilieri locali. Pentru un partid si mic si atacat din toate directiile si foarte nou era o mare performanta!
La sfirsitul mandatului meu de deputat aveam de 3 ori mai multi primari, viceprimari si consilieri si asta in pofida faptului ca eram un partid de opozitie!
Un alt succes in ’92 a fost alegerea unui vicepresedinte la Consiliul Judetean (reales si in ’96) in persoana dlui Niculae Cosma. Si pentru ca am ajuns aici simt nevoia sa spun ca rezultatele din ’92 n-ar fi fost posibile fara acel nucleu de oameni extraordinari pe care i-am avut permanent alaturi in acele momente, si in mod particular Nicu Cosma si dr. Dragos Cojocaru.
Desigur ca nu era sficient sa vrei tu sa fi parlamentar de Sibiu, cum nu era suficient sa te vrea organizatia judeteana. Mai trebuia sa si poti! Recunosc ca PNL-AT a profitat de o conjuctura foarte favorabila atunci in ’92 si astfel a reusit sa devina partid parlamentar. Despre ce conjuctura este vorba? Dupa alegerile locale din ’92 PNL paraseste alianta electorala CDR, asa cum de altfel era stabilit prin acordul partilor. Sigur, PNL era multumit: cistigase alegerile locale in marile orase, avea cei mai multi primari dintre municipiile capitale de judet, era la guvernare in guvernul de tranzitie condus de Stolojan si nu avea nici o temere ca nu va fi reprezentat parlamentar la alegerile din toamna lui ’92. Oare cand s-a mai vazut ca un partid aflat la guvernare sa piarda alegerile? Nu se mai intimplase asa ceva din ... 1918! Ce nu a luat in calcul atunci Campeanu si restul liderilor PNL a fost atitudinea lui Coposu. Acesta din urma nu putea sa mai riste o reprezentare anemica a PNTcd ca in ’90 (1.5%), cum nu cred ca era deloc fericit cu hegemonia PNL in CDR. Asa ca decizia PNL de-a se retrage din CDR i-a venit ca o manusa lui Coposu si PNTcd-ului: scapa de concurenta (istorica) a PNL, avea o tinta de demonizat pentru a-i fura electoratul de dreapta folosindu-se de Alianta Civica si “Romania Libera” (dintr-odata nu mai eram noi comunistii, securistii, ci Campenau si PNL!) si ca sa nu zica nimeni ca n-ar fi si niste liberali prin CDR, ne-a primit si pe noi alaturi de grupusculul lui N. Cerveni (PNL-CD), de fapt impreuna cele doua partide liberale nu erau decat inca un element de presiune asupra membrilor PNL.
Noi am zis “multam fain”, dar intelegand jocurile facute de PNTcd impotriva PNL n-am avut nici un moment vreo indoiala ca ele nu s-ar putea repeta, de data asta impotriva noastra.
Negocierea listelor de candidati a fost un proces ingrozitor de lung, a irosit multa energie, care ar fi fost cu siguranta mai bine folosita in campanie. Am reprezentat PNL-AT la aceste negocieri, de cele mai multe ori singur, sau cu Horia.
Campania a fost lasata pe mainile PNTcd si Aliantei Civice, care au facut un adevarat dezastru.
Cateodata ma gandesc ca totul a decurs conform unui plan bine gandit de Coposu: CDR nu trebuia sa castige in ’92 ca nu avea cadre cu care sa guverneze tara. Trebuia doar sa intareasca prezenta parlamentara a PNTcd sub masca CDR. Ce nu si-a inchipuit Coposu era ca CDR nu a avut cadre nici in ’96 cand a cistigat alegerile ...
4. Ce ne puteti povesti despre madatul dvs. de deputat?
Pot spune ca a fost fara indoiala o experienta deosebita, unica si care mi-a lasat multe amintiri, si bune si rele deopotriva. Am sa incerc sa punctez momentele cele mai intersante. Astfel, incepand cu iarna lui ’92 timp de un an am fost membru in comisia de ancheta asupra flotei comerciale maritime. Deci sunt un om foarte avizat despre ce s-a intimplat cu flota romaneasca dupa ’90 si pana la finele anului 1993 (dupa ‘93, D-zeu cu mila ...). Comisia initiata de PDSR (PSD) a avut de la bun inceput si un obiectiv secret, anume gasirea (cu orice pret) a capetelor de acuzare impotriva lui Traian Basescu! Inca de pe atunci pentru liderii PSD Traian Basescu era vazut ca un pericol care trebuia atacat, indepartat, acuzat, etc. Nu vreau sa ma laud, dar am reusit sa deturnez acest obiectiv, ajutat fiind si de marea onestitate si probitate a celui care a fost presedintele comisiei de ancheta, deputatul PSD Ioan Bivolaru din judetul Neamt. Deci exista si-n PSD astfel de oameni ... Asa incat aceasta ancheta, singura din istoria parlamentului post-decembrist a carui raport a fost semnat fara obiectiuni de toti membrii comisiei, a ajuns sa nici nu mai fie prezentata in plenul Camerei Deputatilor, doar ... dezbatuta prin hotararea absolut nestatutara a Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. S-a ajuns la acest compromis urit din cauza ca pe de-o parte PSD nu era multumit de concluziile anchetei, iar pe de alta parte datorita naivitatii, ca sa nu-i spun altfel, unor reprezentanti ai opozitiei, mai ales ai PNTcd. Ca sa n-o mai lungesc pe acest subiect, de altfel larg dezbatut in epoca, dar si in media de astazi, va voi spune ca dezastrul flotei comerciale se datoreaza unor factori de politica economica in cea mai mare parte obiectivi. Astfel, vechimea medie a navelor era de peste 17 ani in 1990! In orice flota care se respecta la 15 ani vechime nava este casata, la noi insa era mentinuta in exploatare din cauza unui decret ceausist care prelungise durata de viata a navelor de la 15 la 25 de ani fara nici o noima. In 1990 cind a fost “sparta” economia de stat in mii si mii de societati comerciale, cele maritime comerciale au mostenit o situatie grava: nave batrane, comenzi de nave noi in santiere pentru care nu aveau fonduri (nu mai exista subventionare de la buget pentru constructia de nave), reparatii si re-utilitari obligatorii (la petroliere in special) dictate de organizatiile maritime comericiale internationale pentru care iarasi nu erau bani, plati de facut pentru asigurarea navelor (cu cit mai vechi navele cu atit mai mari primele de asigurare!), pentru taxe portuare, etc. Cea mai dificila conditie insa era faptul ca sistemul bancar romanesc nu recunoastea la acea ora ipoteca pe nava ca fiind o garantie bancara solida. In aceste conditii cele 3 companii maritime romanesti au incercat sa se descurce fiecare cum a putut, avind rezultate foarte diferite. Cel mai bine s-a descurcat “Petromin” care s-a orientat spre colaborari externe, cel mai rau ‘Navrom”, care a incercat s-o faca pe cont propriu. Sigur ca nu toate contractele de colaborare externa au fost corecte, unele au creat prejudicii, dar comisia de ancheta nu a sesizat pentru partea romana in nici un caz existenta intentiei de-a face rau, fapta criminala deci. Tot ce poate fi pus in carca unora din managerii flotei este incompetenta manageriala si in foarte putine cazuri neglijenta. Din nefericire dorinta PSD de-a se rafui cu Traian Basescu a facut multe victime colaterale, multi manageri din perioada ’90 – ’93 fiind condamnati la ani grei de puscarie fara sa aibe vreo vina! In nici un caz vina pentru care au fost condamnati.
In ce-l priveste pe Traian Basescu, el nu are decat o implicare marginala in tot acest scandal, orice acuzatie care i s-a adus de-a lungul timpului este doar o speculatie fara baza reala. V-o spun eu, care nu pot fi acuzat de-ai fi prieten! Nu am fost in bune relatii cu Traian Basescu nici atunci cand eram colegi de parlament si de comisie parlamentara (industrie si servicii), cum nu sunt nici azi cind am destul de multe rezerve legate de modul in care-si indeplineste mandatul de presedinte.
Pentru ca am pomenit de comisia permanenta din care am facut parte, “industrie si servicii”, poate trebuie sa amintesc si functiile avute in timpul mandatului: secretar al comisiei de mai sus, apoi pentru cateva sesiuni am fost secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputatilor. In general sunt functii mai putin vizibile (cu exceptia presedintelui camerei), dar extrem de importante in activitatea parlamentara. Biroul Permanent este locul unde se negociaza si se voteaza programul legislativ, bugetul parlamentului, unde se iau toate hotaririle importante din viata acestei institutii.
In afara anului petrecut cu ancheta asupra flotei am mai fost implicat intr-o serie de evenimente importante din epoca, ca de exemplu identificarea cauzelor grevei generale a minerilor din Valea Jiului si anchetarea privatizarii frauduloase a hotelului “Intercontinental” din Bucuresti. Cu siguranta au fost si altele.
Desigur ca principalul atribut al unui parlamentar este sa legifereze, sa promoveze legi. Sunt autorul a 2 proiecte de lege privind transformarea regiilor Romsilva si Romcereal in Agentii Nationale de prezervare si adminstrare a fondul forestier, respectiv achizitie si conservare a rezervei de stat cerealiera. In ambele situatii vizam transformarea unor institutii din calitatea de proprietar discretionar in aceea de prestator de servicii si regulator. Parte din prevederile cuprinse in cele doua proiecte de lege au fost adoptate in noile legi care au fost promovate de alte guverne, dupa terminarea mandatului meu. Am fost implicat in intreaga legislatie economica care a fost adoptata in acea perioada, precum legislatia pietelor de capital (infiintarea Bursei de Valori, a CNVM), sau legislatia bancilor comerciale, ca sa dau doar citeva exemple semnificative.
Pe plan extern am facut parte din prima delegatie importanta a parlamentului in SUA unde am avut ca obiectiv crearea unui lobby cat mai eficient pentru re-acordarea statutului comercial al tarii celei mai favorizate in regim permanent – amintesc ca Ceausescu renuntase unilateral la acest statut spre sfirsitul anilor ’80. In 1993 Romania a recapatat clauza natiunii cele mai favorizate in regim anual (din ’96 in regim permanent) si pot spune, fara falsa modestie, ca si delegatia noastra a avut o contributie la acest succes.
Am fost membru in Grupul de Strategie Central si Est-European initiat de The Institute for East-West Studies din New York alaturi de alti reprezentanti ai parlamentelor, ministerelor de externe si de aparare din tarile central-europene si ca atare am participat la o serie de inalniri menite sa faciliteze o buna cooperare in regiune pe baze economice transfrontaliere. Drept urmare am initiat prima euro-regiune din tara noastra, este vorba de cooptarea judetelor Maramures, Satu-Mare, mai tarziu si Suceava si Botosani, la euro-regiunea Trans-Carpatica alaturi de judete din Slovacia, Polonia, Ungaria si Ucraina. Am intampinat o opozitie acerba din partea PSD, a lui Iliescu personal cu care am avut unul din cele mai dure schimburi de cuvinte pe aceasta tema, dar am reusit sa-mi impun proiectul si asta-i important.
In privinta judetului Sibiu si problematicii locale am avut o buna colaborare cu alti deputati sibieni, in special Francisc Toba, atunci cand a izbucnit scandalul deseurilor toxice depozitate pe raza judetului. Am reusit sa sensibilizam organele politiei si procuraturii si sa-i tinem sub presiune pentru a-i determina sa lucreze si eficient si eficace in asa fel incit persoanele responsabile sa fie pedepsite, dar si mai important inca, asemenea fapte sa nu se mai repete, fie ca-i vorba de Sibiu, fie altundeva.
Au mai fost si alte implicari, precum situatii legate de privatizari in statiunea Paltinis, dar recunosc ca am fost, mai ales datorita functiilor atat in parlament cat si in partid, mai mult implicat in plan national decit in cel local, judetean. Am incercat printr-o prezenta cat mai activa in judet, organizand conferinte de presa cu media locala, sa reduc din acest handicap.
N-as vrea totusi sa omit si faptul ca timp de 3 editii la rand m-am numarat printre sponsorii festivalului de jazz de la Sibiu. A fost o onoare deosebita pentru mine sa pot sa contribui la organizarea celui mai vechi festival din tara cu continuitate neintrerupta de la debut si pina azi. A contat desigur si prezenta in randul organizatorilor a lui Mihai Chiorean, liderul tineretului liberal din Sibiu (azi Mihai si sotia lui Aura, tot sibianca, traiesc minunat in Los Angeles, unde el are o firma de mobilier de lux, iar ea este profesoara la un colegiu din L.A.).
5. Cum ati plecat in SUA si de ce?
A fost un concurs de imprejurari. In primul rind a fost vorba de oportunitatea unei slujbe foarte bune pentru sotia mea. Era o buna oportunitate nu doar pentru ea ci si pentru cei doi copii ai nostri, pentru viitorul lor. Asa am gandit atunci amandoi, si eu si sotia si nu cred ca am gresit.
Au venit alegerile, CDR si Constantinescu au cistigat, iar pe 1 decembrie in piata Universitatii se sarbatorea cu valuri de sampanie marea victorie. Eu ma uitam de la balcon (locuiesc la “Dunarea”) si nu ma puteam stapini sa nu ma gindesc la ce ma asteapta incepind de chiar a doua zi. Pe 2 decembrie am plecat spre America.
6. Cu ce va ocupati in SUA?
Am inceput prin a studia. Nu mi s-a parut ca la 42 de ani cat aveam atunci ar fi prea tarziu. Asa ca, in toamna lui 1997, m-am inrolat la un program MBA- la “Johns Hopkins University” din Baltimore, Maryland, unde am absolvit in 2002. De curind am absolvit si cursurile de “advanced accounting” organizate de Keller School of Business (DeVry University, Chicago, Illinois).
In paralel am lucrat la diverse firme private in domeniul financiar-contabil, azi fiind senior accountant (expert contabil) la Eplus (www.eplus.com), o firma relativ mare, in realitate un conglomerat de firme cu profiluri diverse, de la leasing de echipamente industriale pana la software design. EPlus este cotata public pe piata Nasdaq de unde puteti culege si alte informatii.
O perioada de timp, intre iunie 2000 si februarie 2002 am indeplinit functia de ministru-consilier, seful sectiei economice la ambasada Romaniei la Washington. Domeniul relatiilor economice cu o tara ca America este evident foarte complex. Este vorba de promovarea produselor romanesti pe piata americana si in acest sens am organizat participari romanesti la diverse targuri, expozitii, luari de contact intre producatori romani si comercianti americani. Astfel, am organizat intilniri directe cu ocazia turneelor camerelor de comert romanesti in SUA si totodata am organizat turnee ale camerelor de comert americane in Romania. Un capitol important in activitatea mea de sef al sectiei economice a reprezentat-o stabilirea unor contacte permanente cu administratia SUA, departamentul de comert, departamentul de stat, trezoreria SUA, USTDA, etc. O alta latura a activitatii mele a fost aceea de aparare a intereselor economice romanesti pe piata americana in fata actiunilor de sanctionare administrativa impuse de SUA. Astfel, in timpul mandatului meu s-a reusit, si datorita demersurilor mele, sa se obtina statutul de economie de piata pentru Romania din partea administratiei americane.
7. Mai aveti legaturi cu Romania? Dar cu viata politica de aici?
Sigur ca am legaturi, fel de fel. In primul rand cu foarte multi prieteni cu care corespondez in principal prin email. La fel cu familia: in tara traiesc socrii, cumnatii, mama mea vitrega, o multime de matusi, unchi, veri si nepoti. Deci ma simt legat, chiar foarte legat. Apoi am micile mele investitii imobiliare de care am grija alaturi de partenerii din tara (alte legaturi de afaceri nu mai am).
In zona Sibiu tin legatura cu un om deosebit, nea Ion Fesan din Gura Raului, prieten vechi, ne cunoastem din ’90. Este prototipul omului gospodar, plin de initiativa si care a reusit in viata din plin. Dar a si muncit din plin.
8. Veniti in vizite in tara?
Sigur ca vin. Aproape an de an, dar numai o saptamina. Din pacate in SUA nu exista obiceiul concediilor lungi. Iti iei citeva zile si te rogi sa nu se adune prea mult de lucru in absenta ta (nimeni nu te inlocuieste decat in cazuri grave!) pentru ca-ti va lua alte citeva saptamini sa ajungi la zi cu lucrarile. Apoi mai sunt atatea locuri de vazut de nu-ti ajunge o viata de om! Inclusiv in America ...
In tara cind vin sunt doua momente obligatorii: un weekend la pescuit in Delta si o intalnire cu ex-tineretul liberal, azi oameni incaruntiti ca si mine.
Tot doua sunt si zilele de mare tensiune: prima, cand ajung si cand abia astept sa ma intilnesc cu cei dragi, familie, rude, prieteni si ... ultima, cand abia astept sa ajung ACASA, in America.
Si uite asa am ajuns la ultima dvs. intrebare:
9. Cum sunt SUA in comparatie cu Romania?
Cum spuneam mai sus: acum SUA inseamna acasa mai mult decat Romania. Nu doresc sa fac cine stie ce dizertatie comparativa intre SUA si Romania, ar fi inutil. Totul este relativ si subiectiv in acelasi timp. Pana la urma important este unde te simti mai bine si azi ma simt mai bine in America. Am realizat in SUA in 10 ani mult mai mult decat am realizat in tara in anii cand am fost si demnitar public si om de afaceri cu oarecare succes. Unii imi spun ca poate as fi realizat mai mult daca ramaneam in tara. Nu-i contrazic, dar cu siguranta aici dorm mai linistit decat as fi facut-o in tara (uneori chiar cred ca duc o viata prea linistita). Nu as vrea sa se inteleaga ca as desconsidera in vreun fel Romania. Nici vorba. Daca maine va fi sa ma intorc in tara o voi face cu inima deschisa si voi fi pregatit s-o iau de la capat. Dar pina maine mai este o zi ...